vineri, 30 ianuarie 2009

DIAREEA

Diareea este întîlnită în numeroase boli intestinale şi extraintestinale, avînd diverse cauze: factori infecţioşi, paraziţi intestinali, factori endocrini, neuropsihici, procese inflamatorii şi tumori intestinale, abuzuri alimentare etc.

Diareea acută

Cea mai des întîlnită formă de diaree acută este cea provocată de toxiinfecţiile alimentare. La cîteva ore după consumul alimentelor alterate sau infectate, apar greaţa, vărsăturile, durerile abdominale, colicile, scaunele diareice, uneori cu sînge, febra, alterarea stării generale.
În formele uşoare, tratamentul constă în repaos la pat, suprimarea alimentaţiei şi instituirea dietei cu apă fiartă şi răcită, zeamă de orez şi ceaiuri cu acţiune antispasmodică, antiemetică, antiseptică, antiinflamatoare şi astringentă: frunze de mentă, frunze de afin, cimbrişor (în părţi egale, din care se face infuzie). Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, în cantităţi mici şi repetate.
Lichidele sînt necesare pentru rehidratarea bolnavului; ele nu întreţin diareea, întrucît sînt absorbite în intestin.
Dieta constă în supă de zarzavat strecurată, revenirea la alimentaţia normală făcîndu-se treptat, în cîteva zile, printr-un regim de cruţare intestinală, cu alimente uor digerabile, uşor absorbabile şi neiritante: supe de legume, legume fierte, brînză de vaci proaspătă, carne slabă, fiartă, mere coapte, compoturi uşor îndulcite. Vor fi evitate fructele şi legumele proaspete, nefierte. În cazuri de diaree mai severă, internarea bolnavului în spital este inevitabilă.
Sabin Ivan* propune următoarea dietoterapie: în primele 24 de ore, regim hidric (ceai de mentă îndulcit), zeamă de orez (o lingură de orez la o jumătate de litru de apă, cu 2 g sare); zeamă de legume fierte cu 2 g sare. Cantitatea de lichide va fi de 1,5-2 litri în prima zi.
În a doua zi se vor adăuga: orez fiert, mere rase, apoi, în următoarele zile se vor adăuga, progresiv, pîine albă prăjită, brînză de vaci, carne slabă fiartă, pireuri de legume, fructe coapte la cuptor, supe de carne etc, polen (2-3 linguriţe dimineaţa, pe nemîncate). Pentru diareea provocată de consumul de antibiotice, autorul lucrării amintite recomandă usturoi, ardei gras, afine, salată cu zeamă de lămîie.
Reţete de fitoterapie:
- decoct de coajă de stejar (2 linguri la o cană de apă), 2 căni pe zi, neîndulcit;
- coajă de ceapă (un pumn de coji la 1 litru de apă, se fierbe 10 minute); se ia o jumătate de litru pe zi;
- infuzie din frunze de afine (o linguriţă la o cană de apă), 2-3 căni pe zi;
- infuzie de urzici (25 g tije şi frunze uscate la 1 litru de apă, se va bea într-o zi);
- comprese cu apă caldă simplă sau alcoolizată pe abdomen (pentru ameliorarea durerilor).
În "Ghid de terapie naturistă"**, autorii recomandă ca regim dietetic şi adjuvant următoarele:
- frunze şi fructe de afin (decoct din frunze şi fructe: 50 g frunze şi fructe uscate de afin se fierb în 1 litru de apă, timp de 30 de minute; se bea călduţ, fracţionat în 3 reprize);
- infuzie din flori de albăstrele (1-2 linguriţe la cană) se beau 1-2 căni pe zi;
- infuzie de busuioc (1 linguriţă la 200 ml apă), se beau 2-3 căni pe zi;
- infuzie din fructe de cătină albă (2 linguriţe de fructe zdrobite la 1 litru apă clocotită);
- coji de ceapă (1 pumn) fierte 10 minute într-un litru de apă. Se consumă cîte o jumătate de litru zilnic, în mai multe reprize;
- decoct de rădăcină de cerenţal (Geum urbanum): 2 linguriţe de rădăcină la 250 ml apă; efectul ceaiului creşte dacă i se adaugă mentă, muşeţel şi sunătoare; se recomandă în diareea de natură infecţioasă;
- infuzie din coada racului sau decoct din 2 linguriţe de plantă mărunţită la o jumătate de litru de apă;
- fructe de corn (consumate ca atare) sau decoct, macerat sau tinctură din fructe de corn (20 g de fructe macerate în 100 ml de alcool timp de 8-10 zile; se iau cîte 40 de picături, de 3-4 ori pe zi);
- gutui sub formă de salată (gutui, mere, morcov, miere), la micul dejun; se poate face infuzie de frunze (50 g la litrul de apă);
- infuzie din iarba şarpelui (Echium vulgare), 1 linguriţă de plantă la 200 ml de apă;
- pentru copii sînt bune merele crude, rase fin; se consumă cîte o linguriţă, din oră în oră;
- merele, sub diferite forme: suc de mere combinat cu suc de urzică (în cure de primăvară); mere rase, 500-1500 g pe zi, în 5 mese; alături de morcov, constituie un tratament eficace în diareele acute şi cronice;
- decoct din frunze de merişor (peste 2 linguri de frunze mărunţite se toarnă 100 ml de apă rece şi se lasă la macerat la rece; maceratul se toarnă într-un vas; peste frunzele rămase se pun 100 ml de apă clocotită şi se fierb 15 minute; se ia de pe foc şi după 10 minute se strecoară şi se amestecă ambele lichide, se completează cu apă pînă la 200 ml şi la 3-4 ore se ia cîte o lingură; acestui decoct i se poate adăuga un vîrf de cuţit de bicarbonat de sodiu;
- suc de morcovi (250 ml), suc de spanac (100 ml), suc de ţelină (40 ml), consumate în cursul unei zile;
- infuzie de muşeţel;
- infuzie dintr-o linguriţă de frunze de nuc mărunţite peste care se toarnă 200 g apă clocotită;
- infuzie de plămînărică;
- 8-10 fire de praz se fierb la foc mic în 2 litri de apă; se consumă cîte o lingură din 5 în 5 minute; pe burta copilului se pun comprese calde cu aceeaşi zeamă de praz;
- fructele de porumbar (Prunus spinosa) conţin vitamina C, săruri de calciu şi magneziu, cu proprietăţi tonifiante ale stomacului;
- infuzie de răchitan;
- infuzie de roiniţă;
- decoct de sclipeţi (Potartentila erecta), o lingură la 200 ml de apă;
- scoarţă de stejar, al cărui principiu activ este taninul (decoct din 2 linguriţe de scoarţă mărunţită la 200 ml de apă);
- decoct din 1-2 linguriţe de rădăcină de tătăneasă la 250 ml de apă;
- infuzie din traista ciobanului;
- infuzie din petale de trandafir;
- infuzie din troscot;
- usturoiul are acţiune antimicrobiană;
- rachiu de usturoi şi hrean (20 g usturoi, 20 g de rădăcină de hrean rasă fin, 500 ml de rachiu; se pune totul într-o sticlă, se agită bine şi se lasă la macerat 10 zile, agitîndu-se din cînd în cînd; se ia cîte o lingură de 2-3 ori pe zi; este recomandat şi în dizenteria bacteriană.
Copiilor sugari li se recomandă 500 g de morcov puşi la fiert într-un litru de apă. Cînd sînt bine fierţi, se pasează şi se adaugă apă clocotită atît cît să se obţină un litru de lichid în care se pun cam 3 g de sare. Sucul astfel obţinut se consumă în cursul unei zile, fără alt aliment.
După 3 zile de tratament, începe să se adauge cîte un pic de lapte, astfel ca în a cincea zi să se revină la alimentaţia cu lapte.
În diareea sugarilor se recomandă infuzie obţinută din 3 cepe într-un litru de apă în clocot, care se lasă 2 ore.
Medicina populară recomandă un regim cu arţar, ceapă, cenuşă, laur, mentă, muştar, papură, porumb, coarne, usturoi, aguridă, pojarniţă, pulbere de corn de cerb (cenuşă).

* Sabin Ivan, Să ne tratăm şi fără medicamente, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1990
** Monica Tohăneanu, dr. Scarlat Mihai Alin, Ghid de terapie naturistă, Editura Romcartexim, Bucureşti, 1999

Diareea cronică este caracterizată prin scaune moi sau lichide, în număr de 2-10 pe zi, cu conţinut de resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate, însoţite de balonări şi dureri abdominale sub formă de colici, cefalee, astenie, etc.


Diareea cronică

Indiferent de cauzele diareei, se recomandă ceaiuri din plante cu acţiune antispasmatică, astringentă, antiinflamatoare şi antiseptică: frunze de mentă, frunze de afin, cimbrişor, coada şoricelului, coada racului, turiţa mare (amestec în părţi egale, 2-3 căni de infuzie pe zi).
Diareea cronică este determinată de diferite cauze digestive (gastrice, hepatobiliare, pancreatice, intestinale) sau neurogene, endocrine, metabolice, de aceea trebuie făcut un examen medical complex. În afară de medicaţia indicată de medic, se pot folosi şi diverse plante.
Diareea prin insuficienţă digestivă gastrică se întîlneşte la cei obişnuiţi să mănînce repede, la cei fără dantură, la bolnavii cu anaciditate. În acest caz, rezultate bune se obţin cu tărîţe de grîu, care fac digestia uşoară şi rapidă. Se iau cîte 2 linguriţe, la începutul sau în timpul mesei.
Tărîţa de grîu este indicată şi în diareea cauzată de boli ale pancreasului.
Diareea apare la bolnavii cu tulburări nevrotice, în special la tineri şi femei. Între mese, e bine să se bea ceaiuri din plante cu acţiune sedativă şi antispasmodică: frunze de mentă, flori de tei, frunze de roiniţă, coada racului, flori de salcîm (amestec în părţi egale, 2-3 căni de ceai pe zi).
Diareea de fermentaţie este cauzată de un consum exagerat de alimente care fermentează: făinoase, dulciuri, legume uscate, fructe şi legume proaspete. Bolnavii sînt balonaţi şi au dureri abdominale, cu senzaţie de arsură.
În cadrul tratamentului, trebuie suprimate, pentru un anumit timp, condimentele, leguminoasele uscate, cartofii, pastele făinoase, fiind admise alimentele bogate în proteine (carnea, brînzeturile proaspete, ouăle), mierea, pireurile şi sucurile din fructe (pentru aportul de vitamine şi săruri minerale). Se recomandă, în acest caz, infuziile de mai sus şi tărîţa de grîu.
În toate cazurile de diaree, se va ţine cont de dieta prescrisă de medic, revenirea la alimentaţia normală făcîndu-se tot după prescripţia medicală. Regimurile alimentare sînt strict individualizate pentru fiecare tip de diaree: de putrefacţie, de fermentaţie, etc.
Ca adjuvante ale tratamentului de bază prescris, preparatele obţinute din plante sînt de un real folos bolnavilor de diaree cronică. Se au în vedere plantele care conţin taninuri şi cele care conţin uleiuri volatile (cu spectru larg antibacterian):
- florile de muşeţel conţin azulene, substanţe cu efecte puternic antiseptice. Muşeţelul se poate consuma sub formă de infuzie (1-2 linguriţe la o cană cu apă) sau extracţie dublă: se face un macerat la rece (60 de minute) din 2 linguriţe de flori la o cană cu apă. Se filtrează, iar florile rămase se fierb la foc domol 5 minute într-o cană cu apă, acoperită. După filtrare, se amestecă conţinutul celor două căni. Întregul amestec se bea apoi în cursul unei zile.
- cimbrul de cultură şi cimbrişorul conţin timol. Acesta inhibă puternic dezvoltarea bacteriilor. Se prepară sub formă de infuzie.
- fructele de ienupăr (2 linguriţe de fructe zdrobite la o cană cu apă). Se iau 3-4 linguri pe zi. Nu se va depăşi această doză deoarece poate deveni iritant al parenchinului renal.
-rădăcina de cerenţel (Radix gei) conţine substanţe antibacteriene. Se prepară un decoct din 2 linguriţe de rădăcini la o cană cu apă. Decoctul se poate amesteca cu ceai de muşeţel, mentă şi sunătoare.
În enterocolite de fermentaţie însoţite de diaree severă, O. Bojor recomandă următoarea formulă: coajă de stejar (3 părţi), coajă de salcie (2 părţi), răchitan (Herba salicariae - o parte), iarba şarpelui (Herba echii vulgaris - 2 părţi), mentă (2 părţi). Se face dintr-o lingură de amestec la o cană cu apă. Se beau 3 căni pe zi.
Dintre sucurile de fructe şi legume care se recomandă în diaree, amintim: sucul de afine, sucul de pere, sucul de morcovi. Afinele sînt recomandate a se consuma sub orice formă: fructe, compot, suc şi, mai ales, fructe uscate.
Enteritele şi enterocolitele sînt afecţiuni inflamatorii ale intestinului subţire şi gros, cu evoluţie acută sau cronică, caracterizate prin prezenţa scaunelor diareice, însoţite de febră, vărsături, colici abdominale, anorexie, stare de deshidratare şi scădere în greutate. Cauzele sînt de origine bacteriană, micotică sau parazitară (paraziţi intestinali). Uneori, enterocolitele pot fi cauzate de administrarea prelungită şi masivă de antibiotice.
În primele zile de boală, se recomandă bolnavului repaus la pat, comprese calde pe abdomen şi post alimentar total sau parţial, în primele 24 de ore. Bolnavul poate consuma apă fiartă şi răcită şi ceaiuri de plante neîndulcite. În a doua zi i se pot da bolnavului supe de legume, gris, orez fiert. În zilele următoare, regimul alimentar va fi îmbogăţit cu brînză de vacă, iaurt, carne slabă rasol, mere coapte în cuptor. Timp de o săptămînă se vor evita legumele crude, fructele şi laptele dulce.
Diareea cronică poate avea diverse cauze: lambliază, intoxicaţii profesionale cu mercur, intoxicaţie cu nicotină, gută, uremie, oxalemie, etc. Ea poate indica şi alte boli: hepatita, ciroza, avitaminoze ş. a.
În enterocolite şi diarei, dintre fructe se recomandă merele, gutuile, afinele, agrişele, castanele, zmeura, iar dintre legume - ceapa, hreanul, morcovul, urzica, usturoiul, varza.
În dizenterie şi diaree sînt recomandate şi frunzele de zmeur, urzica. Ţintaura (Centarium erythraea) este folosită în vindecarea balonărilor, colicilor şi diareei. Datorită principiilor amare conţinute de ţintaură este stimulată pofta de mîncare (infuzie 1-2 linguriţe la o cană).
Decoctul din coajă de stejar se poate administra, dar nu prea des. Decoctul de rădăcină mărunţită de sclipeţi (Potentilla tormentilla) este de asemenea recomandat în caz de diaree acută sau cronică. Şi în farmacie se utilizează rădăcina de sclipeţi (Rizoma tormentilae).
Infuzia de salvie este bună pentru combaterea diareei şi a tulburărilor digestive. Podbalul, patlagina, păpădia, frunzele de nuc sînt şi ele remedii împotriva diareei. Copiilor care au diaree li se dă cîte un sfert de ceaşcă de infuzie de frunze de nuc la fiecare trei ore.
Murul, una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute, este folosit, printre altele, în caz de diaree persistentă. Bogat în taninuri, întăreştre organele de digestie. Frunzele de mur fac parte din amestecul pentru tratarea obezităţii, alături de păpădie, pelin, năsturel, pătlagină, coada şoricelului, ţintaură, frunze de afin şi coji de fasole.
Menta vindecă diareea rebelă, crampele la stomac şi stările de vomă.
Ceaiul din flori de gălbenele, din frunze de fragi, de creţişoară sînt eficiente în tratarea diverselor boli însoţite de diaree.
Coriandrul (seminţe) amestecat cu zahăr se administrează ca întăritor al stomacului, contra diareei.

Niciun comentariu: