marți, 10 martie 2009

Leacuri si terapii pentru tratamentul unor afectiuni

Urzica

Este cunoscuta din antichitate ca planta medicinala, textila si alimentara, ea fiind considerata regina plantelor. Gama recomandata in medicina traditionala este mare si variata datorita faptului ca urzica are in componenta vitaminele C, K, P, A si B2, iar de la urzica se folosesc indeosebi frunzele, dar si radacina care este bogata in vitamine, clorofila, flavonoide, mucilagii, acid pantotenic si cetone.

Urzica este considerata un tonic general, motiv pentru care este folosita in avitaminoze, cit si in regenerarea organismului obosit in timpul iernii. Mai este folosita si in unele afectiuni renale, datorita stimularii diurezei, iar cura prelungita de urzici ajuta la dizolvarea nisipului renal. Actiunea ei depurativa o recomanda ca adjuvant in tratamentul eczemelor, micozelor cutanate, psoriazis etc., insa datorita continutului mare in vitamina K are o mare putere hemostatica, motiv pentru care este folosita cu eficiente rezultate in tratamentul hemoragiilor uterine, hemoroizilor si al dismonereilor.

Prin continutul ridicat in clorofila, xantofile, fier, aceasta planta are bune rezultate in tratamentul anemiilor cu deficit de hemoglobina, iar clorofila extrasa din urzica este utilizata in industria cosmetica, in compozitia pastei de dinti si a sampoanelor. Totodata, din radacina plantei se extrage o tinctura ce se foloseste contra caderii parului.

De asemenea, urzica este si un bun si placut aliment care nu trebuie sa lipseasca in nici un anotimp, mai ales primavara, cind apar, impreuna cu celelalte verdeturi de sezon din alimentatia noastra. Zeama (sucul) de urzici este buna pentru circulatia singelui in organism.

Pentru litiaza urica

In aceasta boala tratamentul cu plante medicinale se asociaza cu un regim dietetic sever. Se vor evita carnea si icrele, bauturile alcoolice, condimentele, fasolea boabe, lintea, brinzeturile fermentate, ciupercile, ciocolata, ceaiul chinezesc, cafeaua si fumatul. Se recomanda ceaiuri de plante, consum crescut de lichide 1,5-2 litri pe zi si cura de apa minerala de Caciulata.

Pentru petele maronii si pistrui

(Raspuns totodata si pentru tinara de 15 ani din Galati sub adnotarea de anonima). Aceste pete si pistrui care apar pe fata, pe piept, pe git, cit si pe alte zone ale corpului dispar in totalitate daca sint tamponate frecvent cu infuzie concentrata de patrunjel. De asemenea, se poate folosi cu rezultate excelente o crema speciala pentru a atenua aparitia acestora (se gaseste la Plafar).

Pentru afectiuni ale rinichilor

Infuzie preparata dintr-o lingurita de pin la o cana de apa si se beau 2-3 cani pe zi din acest ceai;

Ceai de cozi de cirese sau visine sau din matase de porumb din care se beau, de asemenea, 2-3 cani pe zi.

Pentru afectiuni cardiace cu substrat nervos

Se recomanda sa se consume sparanghel proaspat sub forma de salate sau sub forma de preparate culinare dietetice, iar din sparanghel se poate prepara si un sirop. Sucul obtinut prin presare se fierbe pe baia de apa cu doua parti zahar; pina cind se face ca un sirop din care se consuma 2-3 linguri pe zi.

Pentru migrene diverse

Se face o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale:

20 g flori de tei

20 g frunze de roinita

10 g frunze de rozmarin

25 g talpa gistei

25 g coada soricelului

Se pun la o cana de apa. Se consuma doua cani pe zi din acest ceai in mai multe reprize, iar in durerile de cap obisnuite, dar si in crizele de migrena se mai recomanda cataplasme reci cu infuzie de frunze de menta care se aplica pe frunte, cit si ulei volatil de menta cu care se maseaza fruntea, timplele si ceafa.

Pentru negi

Tinctura preparata din 20 g fructe zdrobite de armurariu sau din aceeasi cantitate de frunze mici, conuri verzi de tuie la 100 ml alcool de 70 grade prin macerare timp de sapte zile si filtrate.

Intern: se recomanda cite 15 picaturi de trei ori pe zi.

Extern: tamponare locala cu aceasta tinctura preparata. Tratamentul trebuie efectuat timp de doua saptamini.

Pentru inflamatiile de prostata

Infuzie preparata dintr-o lingurita de flori de urzica moarta alba sau galbena la o cana de apa. Se beau una-doua cani pe zi din acest ceai.

Pentru diabet zaharat si stimularea diurezei

Decoct din doua lingurite radacina de brusture maruntita la o cana de apa si se consuma doua cani pe zi din acest ceai. De asemenea, la fel de bun si eficient este si maceratul la rece timp de 6-8 ore preparat din patru linguri de radacini de brusture la un litru de apa, iar intreaga cantitate se consuma in cursul unei zile.

Pentru bronsita alergica

Se recomanda urmatorul ceai:

40 g trei-frati-patati

20 g flori de urzica moarta alba

40 g talpa gistei

Infuzia este preparata dintr-o lingura de amestec din plantele mai sus mentionate la o cana cu apa. Intreaga cantitate din acest ceai se bea in cursul zilei.

Pentru colici abdominale

Se recomanda o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale:

25 g de frunze de roinita

frunze de menta

flori de coada soricelului

10 g rizomi de obligeana

radacini de valeriana

5 g de sulfina

Se iau doua lingurite de amestec de plante si se infuzeaza. Se beau doua cani pe zi din acest ceai din care prima cana de ceai dupa masa de prinz, iar cea de a doua cana de ceai dupa masa de seara. In cazul cind colicele abdominale nu cedeaza, se poate bea si a treia cana de ceai inainte de culcare.

Pentru a scadea (reduce) tensiunea arteriala si totodata a se regla ritmul normal cardiac

Infuzie din trei linguri de talpa gistei maruntita la 200 ml apa din care se consuma trei-cinci linguri pe zi din acest ceai. De asemenea, se mai recomanda tinctura preparata din 20 g talpa gistei macerata timp de opt zile in 100 ml alcool de 70 de grade. Se vor consuma cite 20-40 de picaturi de trei ori pe zi.

Pentru imbunatatirea activitatii cardiace

Decoct dintr-o lingura de coada calului la o cana cu apa care se bea in cursul unei zile. Se mai recomanda si infuzie concentrata din frunze de mesteacan preparata din doua linguri frunze la o cana de apa, iar dupa racire se adauga un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se lasa in repaus timp de sase ore, apoi intreaga cantitate se va consuma in timp de doua reprize, la un interval de patru ore.

Pentru dureri reumatice acute localizate in zona articulatiilor

Ca tratament extern se recomanda frictiuni cu un amestec din tinctura de ardei iute (15 ml); tinctura de muguri de plop (25 ml); ulei volatil de ienupar (2 ml); ulei volatil de menta (3 ml); ulei volatil de molid (5 ml) si alcool (50 ml). Cu acest amestec se vor face frictiuni la locurile dureroase in special seara, acoperindu-se locul cu imbracaminte calduroasa sau mai groasa.

Pentru afectiunile cailor respiratorii

Infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale:

25 g flori de nalba

20 g flori de luminarica

25 g unguras

25 g radacina de nalba mare

5 g fructe de fenicul

la o cana de apa. Se beau doua-trei cani pe zi din acest ceai neindulcit.

Pentru gingivita

Infuzie concentrata din trei linguri de flori de musetel la o cana cu apa, iar aceasta infuzie calduta se tine in gura timp de citeva minute. Se vor face zilnic 4-5 astfel de tratamente, dar la fel de eficienta este si infuzia preparata din doua linguri de sunatoare la o cana cu apa cu care se face gargara de mai multe ori pe zi.

Pentru stomatita

Decoct preparat din trei linguri de frunze de nuc la o cana cu apa si se va efectua gargara de citeva ori pe zi. Tot pentru gargara este recomandat si un decoct preparat din patru linguri de turita mare la o cana cu apa cu care se face gargara de 4-5 ori pe zi.

Pentru gastrita acuta

In aceasta afectiune se indica drept prim ajutor a se folosi aplicarea de comprese calde cu infuzii de musetel pe regiunea epigastrica si instituirea unui regim alimentar pentru una-doua zile, timp in care se vor consuma numai infuzii de: musetel, sunatoare si tei, neindulcite, iar dupa doua zile se pot minca supe de zarzavat, piine prajita si produse lactate (brinza de vaci, lapte, iaurt etc.). In continuarea tratamentului se recomanda un regim alimentar indelungat cu carne de pui sau vitel.

Pentru dureri abdominale pe fond nervos

Infuzie dintr-o lingurita de radacina de valeriana la o cana cu apa dupa care se va bea tot continutul acestui ceai in cursul unei zile.

Pentru dureri abdominale

Se foloseste tinctura preparata din 20 g rizomi de obligeana, care se sfarima marunt in 100 ml alcool de 70 grade, prin macerare timp de opt zile, dupa care se iau 20 de picaturi de doua-trei ori pe zi in putina apa.

Pentru raceala (copii)

Calirea organismului copilului se face treptat si cu mult calm si rabdare din partea parintilor sau a acelor persoane adulte ce-i ingrijesc. Inca de mic, copilul trebuie scos zilnic la aer proaspat si curat, chiar daca afara nu este tot timpul soare sau cald, iar daca copilul va fi imbracat prea gros, atunci acesta va transpira si va raci imediat. De aceea, un rol deosebit de important il are imbracamintea copilului, care trebuie sa fie adecvata temperaturii. De asemenea, se vor oferi copilului multe fructe si legume crude, nefierte, dar sa fie proaspete si bine spalate; sucuri naturale preparate in casa, nu cele din comert; polen cite o lingurita pe zi timp de zece zile/luna si se vor inlocui dulciurile industriale si ciocolata cu miere de albine, cit si cu fructe uscate (nuci si alune). Totodata, copilul trebuie sa aiba un program riguros de somn si odihna intr-o camera cu o temperatura maxima de 20 grade Celsius, bine aerisita, curata si bine izolata fonic.

Pentru leziuni vasculare acute

Se recomanda bai locale sau comprese cu decoct obtinut din 300 g radacini de tataneasca sfarimata la un litru de apa. Se fierb timp de 30 de minute, apoi se completeaza apa evaporata in timpul fierberii tot cu apa clocotita, iar dupa racire la circa 40 grade se filtreaza. Se fac bai locale sau se aplica comprese cu decoct caldut.

Pentru uretrita

Se foloseste macerat apos din seminte de schinduf: doua linguri la o cana de apa timp de 24 de ore, iar preparatul rezultat se completeaza cu apa fiarta si racita. Se bea in cursul unei zile.

Pentru bronhopneumonie cronica

Rezultate foarte bune se obtin cu siropul preparat din muguri de pin dupa urmatoarea reteta: 100 g muguri de pin zdrobiti in piulita de lemn si se macereaza timp de 12 ore in 150 ml alcool de 70 grade, iar peste acestea se toarna o jumatate de litru de apa clocotita, apoi se lasa intr-un vas bine acoperit timp de sase ore. Se prepara un sirop din 325 g zahar la o jumatate de litru de apa, iar dupa racire se amesteca extractul hidroalcoolic de muguri de pin cu siropul de zahar. Se filtreaza printr-un tifon si se pastreaza la rece, in sticle bine inchise. De preferat aceste sticle sa fie inchise la culoare, nu albe. Doza de sirop pentru adulti este de 3-5 linguri pe zi, iar pentru copii de 3 lingurite pe zi.

Pentru constipatie

Se vor consuma multe fructe proaspete, miere de albine, piinea neagra, fulgi de cereale, cit si ceai impotriva constipatiei, ce se gaseste la Plafar. De asemenea, se vor bea una-doua cani cu zeama de varza murata sau una-doua cani pe zi cu apa ce s-a adaugat la 200 g tarite de griu, dupa ce, in prealabil, aceasta a fost filtrata printr-un tifon. Tot pentru aceasta afectiune se poate bea si bors in loc de zeama de varza, tot una-doua cani pe zi.

Obiceiuri populare sanatoase

Ardeiul iute

Un excelent antioxidant. Mincarea mexicana este cunoscuta pentru ardeiul iute pe care il contine in exces. Odata consumat iti ia gura foc, dar este un remediu excelent pentru inima. Ardeiul iute are proprietati antioxidante si cardioprotectoare, dar si ajuta la mentinerea inimii in forma deosebita. Totodata este daunator pentru stomac, daca este consumat in exces.

Sauna

Este buna pentru eliminarea toxinelor. In friguroasa Finlanda, sauna nu lipseste din viata nimanui, iar aceste sederi in caldura uscata ajuta la eliminarea toxinelor, imbunatatesc circulatia si starea cailor respiratorii, dar sint nerecomandate persoanelor cu hipertensiune arteriala, cu probleme coronariene sau femeilor insarcinate.

Rosia

Este anticancerigena si este un aliment ce domina intreaga gama de legume. Consumata ca atare, rosia este sanatoasa datorita puternicului activ antioxidant si antiradical care previne oxidarea celulelor. S-a calculat de catre cercetatori ca daca o persoana consuma rosii de sapte ori pe saptamina, deci in fiecare zi, se diminueaza riscul aparitiei diverselor tipuri de cancer.

Soia

Femeile din Japonia au una dintre cele mai scazute rate din lume de cancer la sin. Diferite studii efectuate de catre cercetatori au demonstrat ca unul dintre principalele motive este dieta lor, foarte saraca in grasimi si bogata in hidrati de carbon nerafinati. In plus, ele sufera mai putin de simptomele menopauzei, datorita consumului zilnic de soia, aceasta fiind de altfel buna impotriva menopauzei. Structura moleculara a soiei se aseamana foarte mult cu cea a hormonilor, dar este bine cunoscut faptul ca soia actioneaza ca un bun inlocuitor al terapiei hormonale.

Din gradina cu sanatate - Ce recomanda medicina populara in caz de alergie

Alergia este reactia organismului unor persoane la contactul cu anumite substante, denumite alergene, care se gasesc în aer (praf de casa, pene, polen, mucegaiuri), in unele alimente (capsuni, oua, ciocolata) sau in unele medicamente (penicilina, aspirina). Reactia organismului se manifesta prin rinite, astm bronsic sau, la nivelul pielii, prin urticarie, eczeme, prurigo.

Retete diverse

1. Se pune la uscat pielita alba unui ou fiert tare intr-un loc aerisit si la intuneric. Dupa ce s-a uscat bine se piseaza intr-un vas de sticla pina se obtine o pudra. Copiilor de 1-3 ani li se administreaza cite un virf de lingurita din aceasta pudra, celor de 3-7 ani cite 1/4 de lingurita, iar celor de 7-14 ani cite 1/2 lingurita de pudra pe zi. Înainte de administrare se pot adauga citeva picaturi de zeama de lamiie. Pudra se pastraza in borcane de sticla inchise ermetic, la loc întunecos si la temperatura camerei.

2. Într-un litru de apa clocotita se fierbe o mina de teci de fasole timp de 3-5 minute. Se lasa intr-un vas emailat 1-2 ore. Se bea cite un pahar de trei-patru ori pe zi, timp de doua-trei zile.

3. Se iau cite 1-2 lingurite de suc proaspat de telina de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mese. Sucul poate fi inlocuit cu un decoct de radacina de telina: se toarna un pahar de apa clocotita peste doua linguri de radacina maruntita. Se fierbe 10 minute la foc mic. Se poate prepara si o infuzie: peste doua linguri de radacina de telina se toarna 1 pahar de apa clocotita. Se lasa 2 ore, dupa care se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de mese (aceeasi cantitate se va bea si în cazul decoctului).

4. Se taie marunt doua cepe de marime mijlocie. Peste ele se toarna 500 ml de apa fiarta si racita si se lasa acoperit peste noapte. Se bea pe parcursul întregii zile.

5. Se toarna 500 ml de lapte peste 100 g de carbune de lemn. Se fierbe 15 minute si se lasa acoperit peste noapte. Se bea cite 1/2 pahar la fiecare 30 de minute.

6. Se pun pe o bucatica de zahar cubic cinci picaturi de ulei de marar sau de fenicul. Se ia cite o bucatica de zahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Apoi se ia clorura de calciu, cite doua linguri, la un pahar de apa fiarta si racita.

Plante medicinale si modul de utilizare in tratament

Alergia la fin (febra finului)

1. Ceapa (Alium cepa). Se iau doua linguri de ceapa rasa si se pun intr-un vas cu apa la bain-marie. Se acopera vasul cu un cornet dintr-o hirtie foarte groasa, la care se lasa o mica deschizatura. Se apropie nasul de aceasta deschizatura si se inhaleaza aburi pe fiecare nara, timp de 10 minute, de trei-patru ori pe zi.

2. Sunatoarea (Hypericum perforatum). Se prepara o infuzie din 10 grame de sunatoare la un pahar de apa clocotita. Se lasa doua ore in termos, dupa care se strecoara. Se iau cite doua linguri de trei ori pe zi, inainte de mese.

Reactii alergice la praf, inclusiv cel de la carti

1.

n Fierea pamintului (Centaurium umbellatum) 3 g

n Papadie (Melilotus officinalis)-radacina 5 g

n Coada calului (Ribes nigrum) 3 g

n Maces (Rosa canina) - praf de fructe 2 g

n Sunatoare (Hypericum perforatum) 3 g

Peste patru lingurite de amestec se toarna un pahar de apa fiarta si se lasa peste noapte. Dimineata se pune la foc si se fierbe. Cînd a dat în clocot, se da deoparte si se lasa o ora, dupa care se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar de trei ori pe saptamina in decurs de sase luni.

2.

n Trei-frati-patati (Viola tricolor) 3 g

n Coada soricelului (Achilea millefolium) 3 g

n Talpa gistei (Leonorus cardiaca) 3 g

n Brusture (Arctium lappa) 3 g

Peste doua lingurite de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa 20 de minute, dupa care se strecoara. Se bea cite 1/3 pahar, de trei ori pe zi.

Dermatite, prurit, urticarie

1. Urzica (Urtica dioica). Peste o lingura de planta se toarna un pahar de apa clocotita. Se da in clocot, dupa care se lasa o ora. Se strecoara si se bea 1/4 pahar, de patru ori pe zi.

2. Roinita (Mellisa oficinalis). Se prepara o tinctura din 40 de grame de planta la un pahar de alcool de 70 de grade. Se lasa sa plamadeasca sapte zile. Se strecoara si se foloseste pentru a sterge pielea.

3. Menta (Mentha piperita). Se prepara o tinctura din 20 de grame de menta la 1/2 pahar de alcool. Se lasa sa plamadeasca sapte zile si se foloseste pentru ungerea pielii. Intern se poate folosi o infuzie de menta: peste 10 grame de planta se toarna pahar de apa clocotita. Se lasa 20-30 de minute, dupa care se strecoara. Se ia cite o lingura, de trei ori pe zi.

Test

Sinteti o persoana predispusa la alergii?

1. Aveti in familie persoane alergice?

a) ambii parinti 6 p

b) mama sau tatal 4 p

c) alti membri ai familiei 2p

d) nu 0p

2. Suferiti de guturai persistent?

a) adesea 4 p

b) primavara si vara 4p

c) in anotimpul rece 3p

d) nu 0p

3. Puteti respira usor pe nas?

a) nu 2p

b) da 0p

4. Aveti accese de stranut?

a) uneori, in incaperi inchise 4p

b) in perioada primavara-vara sau afara 4p

c) aproape niciodata 0p

5. Va curg adesea ochii? Sinteti sensibili la lumina puternica?

a) uneori 4p

b) primavara si vara 4p

c) nu 0p

6. Aveti o senzatie de mincarime dupa contactul cu diferite animale?

a) da 4p

b) nu 0p

7. Aveti intoleranta la anumite alimente, cum ar fi laptele, capsunile, ciocolata, citricele?

a) da 4p

b) uneori 2p

c) nu 0p

Rezultat:

0-6 puncte. Nu faceti parte dintre persoanele care au reactii alergice. Atentie totusi: daca raspunsul la intrebarea nr. 1 este pozitiv, nu este exclus ca organismul dvs. sa fie predispus la alergii. În cazul unui atac masiv cu alergeni, este posibil sa aveti reactii alergice.

7-12 puncte. Riscul de a deveni alergic este mare. Trebuie sa aveti grija sa observati la care produse reactioneaza mai mult organismul dvs.

Peste 12 puncte. Adresati-va imediat medicului. Suferiti de alergie.

Cum sa ne folosim de miere ca sa fim sanatosi

Mierea si antichitatea

Din vremuri stravechi, omul a descoperit mierea si produsele stupului de albine nu numai ca aliment, ci si ca medicament. Apicultura era practicata inca din secolul al VII-lea i.Hr., existind o serie de marturii in acest sens. Tablitele mesopotamiene, ca si papirusurile egiptene, mentioneaza, printre altele, faptul ca mierea si ceara de albine erau folosite ca medicament. La originea sa, mierea era rara, fiind rezervata la inceput in serviciul religios, pentru a-i venera pe zei sau pentru a hrani animalele sacre.

Scrierile din antichitatea greco-romana abunda in mentionari despre mierea de albine si utilizarea ei medicala, fiind creata o adevarata mitologie in jurul acesteia si subliniindu-se numeroasele sale proprietati medicinale: antiseptic, tonifiant, sedative, febrigug, aperitiv si digestiv. Aristotel, de exemplu, a scris sase volume despre albine si produsele lor, recomandind propolisul drept remediu in plagi supurate. Hipocrate, cel mai de seama medic al Antichitatii, mai tirziu Pliniu, Galien si Dioscoride vorbesc, de asemenea, despre miere, folosita intr-o serie de boli.

In lucrarea sa Despre mijloacele de vindecare, Dioscoride considera mierea un adevarat panaceu, indicind-o in boli de urechi, de piept sau rinichi, in vindecarea ranilor si a plagilor.

Produsele epocii contemporane

In epoca moderna, prin stuparitul rational, au fost puse in valoare si celelalte produse apicole: laptisorul de matca, polenul, veninul de albine etc., ajungindu-se la clasificarea lor in produse apicole naturale directe (mierea, ceara, propolisul, polenul, pastura, laptisorul de matca) si produse apicole derivate (cremele cosmetice cu ceara, unguente, tincturi, drageuri).

Cum este fabricata mierea

Mierea este substanta zaharoasa pe care o produc albinele prin colectarea nectarului floral si extrafloral sau a unui alt suc luat de pe plantele vii, prin transformarea lui, sub actiunea enzimatica a salivei si a sucului gastric al albinelor. In timpul depozitarii nectarului in celule, apa care este in plus va fi indepartata prin ventilare. Dupa aceea mierea este gata pentru a fi consumata (albinele capacesc fagurii). In acest caz, mierea va contine numai 20 la suta apa, cit este normal ca ea sa fie consumata. Pentru a obtine 1 litru de miere sint mecesare 5 kg de nectar. Mai adaugam si faptul ca pentru a cara 1 kg de nectar este nevoie de 20.000 pina la 100.000 de zboruri. Un roi de albine (30.000 la 60.000) poate fabrica 1 kg de miere pe zi. Calitatea si cantitatea de miere sint determinate de factorii geografici si botanici, precum si de sezon. Originea florala a nectarului influenteaza culoarea, gustul si viscozitatea mierii.

Compozitie si actiune terapeutica

Mierea este un aliment usor de digerat. Ea cuprinde un amestec de fructoza si glucoza intr-o forma care, fara a mai fi transformata de organism, se asimileaza direct, constituind o sursa de energie.

100 de grame de miere, care furnizeaza 335 de calorii, contin 17,2 la suta apa si 81,3 la suta zaharuri: 38,19 la suta fructoza, 31,28 la suta glucoza si 5 la suta zaharoza, 6,83 la suta maltoza si alte dizaharide (aceasta in timp ce zaharul contine 0,1 la suta apa si 99,9 la suta zaharoza). La acestea se adauga vitamine (B1, B2, B6, C, PP), saruri minerale, oligoelemente, substante bactericide (3,21 la suta).

Actiunile terapeutice ale mierii sint foarte cunoscute, ea avind actiune antibiotica, bacteriostatica, cicatrizanta, tonicardiaca, calmanta, regeneratoare.

Intrebuintari ale mierii de albine in diverse afectiuni

n Medicina populara recomanda mierea in tratamentul bolilor de inima, dar nu in cantitati mari si cu ceai fierbinte.

Cel mai bine este ca mierea sa fie luata in cantitati mici (1-2 lingurite, de doua-trei ori pe zi) cu lapte, fructe sau alte produse. Folosirea zilnica, timp de una-doua luni a mierii de albine va duce la imbunatatirea generala a bolnavilor, la normalizarea compozitiei singelui si la cresterea hemoglobinei.

n In stenocardie, bolnavii vor lua, de trei ori pe zi, cite o lingura din urmatorul amestec: 100 g suc de aloe, 300 g miere, 500 g nuci pisate si sucul de la una-doua lamii.

n In hipertonie, medicina populara recomanda ca mierea sa fie luata cu suc de legume: sfecla, morcovi, hrean (acesta va fi dat pe razatoare si se va lasa 36 de ore, dupa care se va stoarce) si lamiie. Se ia, timp de doua luni, cite o lingura, de doua-trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa sau la doua-trei ore dupa masa. O alta reteta include suc de morcovi, hrean (acesta va fi tinut in prealabil in apa), miere si suc de lamiie. Amestecul va fi tinut intr-un borcan de sticla bine acoperit.

n Pentru bolnavii de TBC, medicina populara recomanda mierea cu lapte, sau cu diferite grasimi (unt, untura de gisca) si aloe: 100 g miere, 100 g unt, 100 g untura de gisca, 15 g aloe si 10 g cacao se pun pe foc, fara a fierbe insa. Se va lua cite o lingura din acest amestec, cu un pahar de lapte cald, de doua ori pe zi (dimineata si seara).

n In caz de raceli, mierea (se recomanda mai ales miere de tei) se va lua, de asemenea, cu lapte cald (o lingura de miere la un pahar de lapte), cu suc de lamiie (sucul de la 1/2lamiie la 100g miere). In scop profilactic, se prepara un amestec de miere, suc de ceapa si de hrean, in cantitati egale. Din acest amestec se ia cite o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa. In caz de gripa se va prepara urmatorul amestec: usturoi dat pe razatoare si amestecat cu miere (proportie 1:1). Se ia cite o lingura de amestec (cu putina apa calduta) seara, inainte de culcare.

n In cazul unor afectiuni ale cailor respiratorii (laringite, faringite) guturai si sinuzita, se recomanda mestecarea timp de 15 minute, de una-doua ori pe zi, a unui figure de miere. Seara, inainte de culcare, se ia o lingura de miere cu un pahar de ceai sau lapte.

Se amesteca sucul de la o lamiie cu 100g de miere. Se ia cite o lingura de amestec seara, inainte de culcare, cu ceai sau lapte.

Se amesteca suc de ridiche neagra cu miere (parti egale) sau se scobeste o ridiche neagra si se pune miere inauntru. Se ia cite o lingura, de trei ori pe zi.

Se amesteca suc de hrean si miere (proportii egale) si se ia cite o lingura, de doua ori pe zi, dimineata si seara. Medicul bulgar S. Mladenov recomanda inhalatii cu miere, timp de 15-20 de minute. Pentru gargara se va pregati o infuzie de musetel, la care se adauga o lingurita de miere.

n In afectiuni ale sistemului nervos se recomanda cite 30 g de miere, de trei ori pe zi. Un bun tonic si stimulant al sistemului nervos si endocrin se prepara din aloe, miere si suc de lamiie. Se iau 75 g frunze de aloe, se toaca si se pun intr-un vas de sticla. Se adauga 125 g de miere, se omogenizeaza, dupa care se adauga 50 g suc de lamiie. Se lasa la macerat cinci zile, dupa care se ia cite o lingura de amestec, de trei ori pe zi.

luni, 9 martie 2009

Compresele

Bunicile si strabunicile foloseau frecvent compresele cind isi tratau copiii, nepotii si pe cei apropiati de diverse boli. Astazi asistam la revenirea triumfala a acestei metode, prin care putem trata cu succes febra, procesele inflamatorii, convulsiile.

Compresele umede pot fi reci sau calde. Ele sint destinate sa racoreasca, sa incalzeasca sau sa produca sudatie. Este bine, inainte de a apela la tratamentul cu comprese, sa consultam un medic.

Iata citeva tipuri de comprese

O compresa ce poate fi rece sau calda (dupa nevoi), care se aplica pe git, piept sau abdomen, este cea prezentata mai jos: o bucata mare de pinza de in (sau bumbac) se inmoaie in apa rece (vara) sau in apa calda (dar nu fierbinte) iarna, se stoarce bine si se aplica pe corp. Peste ea se pune o basma (sal) din lina, care se asaza pentru a acoperi bine compresa, astfel incit sa nu patrunda aerul.

Gitul este bine sa fie acoperit separat cu un fular. Compresa se tine 45-60 minute. Daca este pusa pentru a racori, se umezeste din nou (daca este pentru a incalzi – nu se mai umezeste). Dupa ce se inlatura compresa, pacientul se imbraca intr-o bluza uscata (tricou) din bumbac si ramine in pat, bine invelit, timp de 30-40 minute.

Aceeasi compresa pentru spate se va pregati in acelasi fel, dar se va intinde pe pat intii salul de lina, apoi pinza umezita si bine stoarsa, iar pacientul se culca cu spatele gol peste aceasta. Are un efect foarte puternic in durerile de mijloc si coloana, in circulatia sangvina dificultuoasa sau in stari de febra mare. De asemenea, aceste comprese dau rezultate in hipertensiune, ipohondrie, dar si eliminarea gazelor.

Compresa pe abdomen: se aplica pinza, inmuiata in apa, bine stoarsa, impaturita, pe partea inferioara a abdomenului. Bolnavul trebuie sa stea intins pe spate, in pat. Peste compresa se infasoara o basma de lina. De fapt, compresa pe abdomen se poate pune succesiv cu cea de pe spate, sau simultan, pentru a avea un efect mai puternic.

Dupa ce se aplica pe abdomen compresa se sta intre 45 de minute si doua ore. Dupa o ora se umezeste din nou compresa. Se poate folosi apa rece, apa cu otet sau fiertura de paie de ovaz sau de fin. Aceasta compresa imbunatateste circulatia sangvina, ajuta digestia si este un remediu in colicile digestive.

Dupa opinia medicului Knipe, compresele sint cele mai potrivite in febra si procesele inflamatorii insotite de febra, caci apa rece este suficienta pentru a racori, fara sa socheze organismul, asa cum se intimpla la utilizarea pungii cu gheata.

Compresa calda pentru durerile de mijloc: se inmoaie in apa calda (+45 grade Celsius) o bucata de pinza si se stoarce bine. Cu ea se infasoara mijlocul – de la un sold la altul – si apoi, peste compresa, se leaga o fisie de pinza de in sau bumbac, uscata. Deasupra se infasoara bolnavul cu un sal sau fular de lina. Compresa se mentine 45 de minute.

Compresa pentru gambe. Pe fiecare gamba se infasoara cite o bucata de pinza de in sau bumbac, inmuiata in apa rece (la 15-20 grade Celsius) si bine stoarsa. Piciorul se infasoara de la genunchi pina la glezna. Peste pinza uda se infasoara cite o fisie de pinza uscata, peste care se pune cite un prosop. Labele se incalzesc in mod obligatoriu cu ciorapi de lina sau o sticla cu apa calda. Compresele se mentin 10-15 minute.

Compresele aplicate pe piept. Sint recomandate in bronsite. O pinza de in sau de bumbac se uda in apa (rece pina la calda, in functie de anotimp si de starea bolnavului), se stoarce bine, se aplica pe piept (se poate pune inca una pe spate) sau se infasoara ca o fasa mai lata. Peste ea se pune un prosop plusat sau un sal de lina. Bolnavul se acopera bine cu o patura de lina sau cu plapuma si ramine astfel timp de o ora.

AFINELE

Cu fructul lor ca niste margele negre, brumate,
afinele inglobeaza in ele toata energia solara captata
pe platourile muntoase pe care cresc. Sunt fructe
specifice marilor inaltimi, facute special, parca,
pentru a completa hrana destul de saraca a oamenilor
de munte. O portie de afine valoreaza cat 3-4 casete
cu vitamine, cu specificatia ca vitaminele A, E, F, PP
si B (B1 si B2) continute de afine sunt mult mai usor
de asimilat, deoarece sunt in formula naturala. Cat
despre actiunile terapeutice, lista impresioneaza nu
atat prin marime, cat prin efectul neobisnuit al
acestor alimente-medicament sau, mai bine zis,
medicamente-aliment care sunt afinele.
Fructul proaspat de afin, dar mai ales cel
uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la
normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei
retinei, creste sensibilitatea fotoreceptorilor de la
nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din
intestin, dilata usor vasele coronare, protejeaza
organismul contra radioactivitatii. Mirtilina, o
substanta continuta de fructe si frunze, penetreaza
celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea, iar
administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care
dau nuanta albastruie fructului protejeaza corpul
impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese
imunitare. Din lista de afectiuni in care se folosesc
cu succes fructele de afin am selectat cateva:
Ateroscleroza cerebrala, tulburari de
circulatie encefalica - se consuma in fiecare zi
200-300 g de fructe proaspete, inainte de fiecare
masa. In afara sezonului se consuma o lingurita de
pulbere de afine uscate de trei ori pe zi.

Diaree, enterocolita de fermentatie -
pulberea de afine uscate este un leac care actioneaza
fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia
o lingurita rasa din doua in doua ore. Suplimentar, se
poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru
rehidratare.

Enterocolite de putrefactie - se face o cura
de afine proaspete - 300-500 g zilnic - repartizate in
trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe
stomacul gol, iar restul inainte de mesele principale.


Oxiuroza - se face un macerat dintr-o lingura
de fructe zdrobite la 400 ml apa rece; in afara
sezonului, se pune pulbere de fructe in apa si se lasa
la temperatura camerei, vreme de 8 ore; se bea in trei
reprize, in decursul unei zile.

Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor -
se pun la inmuiat de seara pana dimineata doua linguri
de frunze maruntite in jumatate de litru de apa.
Dimineata se strecoara, se pune licoarea obtinuta
deoparte, iar frunzele se oparesc cu o cana de apa
clocotita si se lasa sa se raceasca 20 de minute. Se
combina cele doua extracte si se bea acest amestec, pe
parcursul unei zile, pe stomacul gol. Tratamentul se
tine 40 de zile, apoi se face pauza 14 zile, dupa care
se repeta.

Infectii urinare - se folosesc fructele
uscate si macinate, se ia cate un varf de cutit din
doua in doua ore. Se poate face si o tinctura dintr-o
cana de afine zdrobite si frunze de afin taiate
marunt, peste care se toarna patru cani de alcool
diluat (50ˇ) sau rachiu. Se lasa la macerat 10-14
zile, timp in care sticla se scutura de doua-trei ori
pe zi. Se strecoara in sticle inchise la culoare. Se
consuma circa doua-trei linguri pe zi.

Arterite ale membrelor inferioare, sechele
dupa infarct, coronarite - se bea macerat de fructe
uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in
cure de sase luni, doua-trei pahare pe zi.

Tulburari specifice varstei a treia - o serie
intreaga de probleme, cum ar fi tulburarile vasculare,
tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se
atenueaza daca se bea zilnic jumatate de litru din
preparatul obtinut prin combinarea unei cani de
macerat la rece de afine cu o cana de decoct de afine.
Maceratul se obtine la fel ca in reteta anterioara, in
timp ce decoctul se obtine astfel: o lingura de fructe
zdrobite se fierb 2-3 minute intr-o cana de apa, se
lasa la racit, dupa care se combina cu maceratul.

Candidoza bucala si digestiva - jumatate de
kilogram de afine proaspete consumate zilnic, vreme de
o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel
este destul de refractara la tratamentele clasice.

Tulburari produse de folosirea antibioticelor
- sechelele abuzului de antibiotice (tulburari de
imunitate, infectii cu ciuperci parazite, tulburari
digestive, hormonale s.a.) sunt atenuate si, gradat,
eliminate, daca se consuma doua saptamani la rand cate
300 g de afine crude. Pe timpul iernii se fac cure
indelungate cu afine, de-a lungul carora se beau
una-doua cani de macerat de afine uscate zilnic.

Faringite, stomatite, afte - se face o
infuzie din doua lingurite de afine uscate zdrobite,
peste care se toarna 200 ml apa clocotita; se
infuzeaza 20-30 minute. Se face gargara de mai multe
ori pe zi, din care una inainte de culcare.

Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o
lingurita de fructe uscate intr-un pahar de apa, vreme
de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu
solutia obtinuta se fac lotionari cu un tampon de
vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica pe locul
afectat sub forma de cataplasme, folosindu-se un
pansament steril.

duminică, 8 martie 2009

http://www.mediafire.com/?rzzlx4cmjxh