vineri, 30 ianuarie 2009

Artrozele

Artrozele sînt îmbolnăviri cronice ale articulaţiilor, de natură degenerativă, caracterizate prin deteriorarea cartilajului articular şi prin leziuni osoase. Cel mai frecvent sînt atinse articulaţiile membrelor inferioare şi coloana vertebrală. Se consideră că artrozele sînt, de obicei, de origine metabolică şi endocrină. Cu timpul, se instalează anchiloza şi deformările. Se indică gimnastică medicală, hidroterapie (împachetări şi cataplasme), băi.
În artroza genunchiului, se recomandă gimnastica medicală: mişcări de îndoire şi întindere a genunchilor, culcat, şezînd şi în picioare, timp de 15 minute, la sfîrşitul zilei şi dimineaţa, la sculare.
Ca remediu fitoterapeutic, amintim:
- fricţiuni cu ulei de cimbru (Uleiurile medicinale sînt preparate din plante - rădăcini, frunze, fructe, flori - macerate în ulei de floarea-soarelui sau de măsline; macerarea se face în sticle de culoare închisă, astupate etanş cu dop de plută; după 14 zile de macerare la soare, se filtrează şi se toarnă în sticle închise la culoare, bine astupate şi păstrate apoi la loc întunecos).
- cataplasme cu flori de fîn (se iau flori de fîn, se pun în apă fierbinte să se umfle, se scot, se storc şi se pun într-un săculeţ care se aplică apoi pe genunchi; după 2 ore se înmoaie aceleaşi flori în apă fierbinte şi se aplică din nou. Se procedează astfel zilnic, pînă se atenuează durerile);
- cataplasme cu hrean (un pumn de hrean ras amestecat cu apă călduţă şi cu o cantitate egală de făină integrală; pasta obţinută se introduce într-un săculeţ de pînză şi se aplică pe articulaţie, timp de 20 de minute; procedeul se repată zilnic);
- cataplasme cu făină de muştar (făina de muştar negru se amestecă cu apă călduţă, pînă în 40 de grade Celsius; pasta se introduce într-un săculeţ de pînză care se aplică apoi pe genunchi; deasupra se pune o pătură şi se ţine pînă se simte arsură);
- cataplasme cu paie de ovăz (se procedează la fel ca la cataplasmele cu flori de fîn);
- împachetări cu parafină: se topesc, într-o oală smălţuită, 200 g de parafină; cu o pensulă, se întinde pe regiunea bolnavă, la temperatură suportabilă (se încearcă pe cot, se pensulează pînă ce stratul de parafină devine de 1,5 cm, apoi se acoperă cu o flanelă şi se ţine 20 de minute; împachetările se fac zilnic, pînă dispar durerile);
- împachetări cu nămol sau turbă: nămolul se prepară cu apă fierbinte, pînă devine o pastă; se pune pe o bucată de pînză, în strat de 2-3 cm şi apoi se aplică pe genunchi; peste ea se pune o flanelă şi se ţine timp de 20-30 de minute);
- băi generale cu făină de muştar negru: 250 g de făină de muştar se pune într-un săculeţ care se introduce în apa din cadă (la 35-37 de grade Celsius); baia durează 20 de minute; se fac băi zilnic sau o dată la 2 zile (15-20 de băi într-o cură).
În artroza şoldului (coxofemurală, coxoza) se indică ceaiuri, gimnastică medicală, băi generale, hidroterapie, electroterapie.
Gimnastica medicală constă în mişcări ale articulaţiei în toate sensurile: ciclism sau mişcări de pedalare pe o bicicletă fixă, sprijinirea în mers pe un baston, pe partea sănătoasă, plimbări, înot).
Se mai indică:
- băi cu lujere de roşii (frunze şi lujere fără rădăcini): se fierb lujerii şi frunzele şi cu apa rezultată se face baie la 37-38 de grade Celsius; se fac 21 de băi într-o cură (o baie pe zi);
- băi cu infuzie de frunze de: coacăz negru, frasin, nuc (în părţi egale); se pun frunzele (cîte un pumn de fiecare) într-o oală de 10-15 litri de apă în clocot, se lasă cîteva minute, apoi se strecoară şi se adaugă la apa de baie (37-38 de grade Celsius); se fac 21 de băi într-o cură; se poate repeta după 4 luni;
- băi generale cu făină de muştar negru;
- împachetări cu parafină;
- băi cu flori de fîn, cu paie de ovăz (descrise mai sus);
- împachetări cu nămol;
- cataplasme cu făină de muştar;
- electroterapie;
- băi locale cu fructe de castan, bine mărunţite: 200 g de castane mărunţite se fierb în 4-5 litri de apă; se fac băi zilnic, cu durata de 30 de minute.
Curele sînt de 12 zile pe lună, 3 luni la rînd, reluîndu-se după 3 luni.


Periartrita scapulo-humerală se caracterizează prin dureri ale umărului, determinate de leziuni degenerative şi inflamatorii ale articulaţiei umărului.
Cauzele sînt traumatismele, expunerile la frig, factorii nervoşi. Boala se manifestă prin dureri de-a lungul membrului superior, mişcările sînt blocate din cauza durerii şi contractării muşchilor.
Se recomandă:
- infuzie din muguri de pin (2 linguriţe la 400 ml apă); se bea fracţionat, în 4-5 reprize, în decursul unei zile;
- băi cu decoct din 150 g de muguri la 2 litri de apă; se adaugă la apa de baie (37-38 de grade Celsius); se fac 21 de băi într-o cură; se poate repeta cura de 2-3 ori pe an;
- băi cu decoct din rădăcină de bozii (Sambucus Ebulus) sau cu plantă întreagă, inclusiv fructele (se fierb 200 g în 5 litri de apă, apoi se adaugă la apa de baie);
- cataplasme cu decoct din rădăcină de bozii sau cu planta întreagă;
- cataplasme cu flori de fîn;
- băi cu lujere de roşii;
- cataplasme cu făină de muştar şi băi cu făină de muştar;
- infuzie din frunze de nuc (o linguriţă de frunze la 200 ml apă); se beau 3 ceaiuri pe zi;
- infuzie de sulfină (3 linguri plantă la 200 ml de apă);
- băi cu deoct dintr-un amestec de plante: frunze de frasin, de mentă, de mesteacăn, de nuc, de urzică, de salvie, de tomate; flori de gălbenele, de lavandă, de muşeţel, muguri de pin; păstăi de fasole verde, coajă de salcie, cimbru de cultură, sovîrf; se iau părţi egale din fiecare (cîte un pumn), se amestecă bine şi se pun în 3 litri de apă clocotită; se fierb 15 minute într-un vas acoperit, apoi se adaugă la apa de baie; se fac 21 de băi într-o cură;
- băi cu decoct dintr-un amestec de: frunze de urzică, de bozii, de tomate, muguri de pin;
- băi cu decoct dintr-un amestec de diferite plante: frunze de ulm, rădăcină de brusture, cicoare, frunze de cireş, coada calului, coada şoricelului, frunze de dud, ferigă, frunze de pătrunjel de cîmp şi de grădină, rădăcină de tătăneasă, frunze de mestescăn, frunze de nuc, frunze şi fructe de măceş, frunze şi fructe de măr pădureţ, flori de muşeţel, păducel, frunze de păr, rug de mure, coajă de stejar, trifoi, urzică, viţă de vie, frunze de vişin.
Se iau părţi egale din fiecare, se pun într-un sac de pînză şi se introduce într-un vas cu apă clocotită, se fierbe un minut în vasul acoperit, apoi se adaugă la apa de baie.

Osteofitoza calcaneană (pinteni calcaneeni) reprezintă nişte formaţiuni osoase crescute pe calcaneeni, care produc dureri la mers şi la apăsare pe călcîie. Se recomandă aplicarea de felii de lămîie pe călcîie, împachetări cu parafină.

Osteoporoza este un sindrom caracterizat prin rărirea ţesutului osos spongios şi prin subţierea corticalei osului. Factorii care contribuie la apariţia osteoporozei sînt carenţa calcică şi carenţa proteică. Se recomandă electroterapie precum şi:
- suc de lămîie (de la 2 lămîi) amestecat cu coaja de lşa 10 ouă; coaja se calcinează în cuptor şi se face pudră; se pune sucul şi pudra într-o sticluţă închisă ermetic; se ţine la rece şi se agită zilnic, timp de o săptămînă; se filtrează apoi şi se adaugă o jumătate din cantitate apă şi puţină miere; se iau 2 linguriţe pe zi;
- tinctură de coada şoricelului cu care se ung părţile bolnave;
Împotriva demineralizărilor se recomandă: suc proaspăt din frunze proaspete de cicoare, creson, lăptucă, păpădie, fumăriţă (părţi egale); se beau 100 ml de suc pe zi;
- coacăze albe şi roşii (suc simplu sau diluat cu apă);
- fructe de curmale (conţin magneziu);
- drojdie de bere (cîte o linguriţă pe zi);
- infuzie din frunze, rizomi, fructe de fragi;
- cura cu: lămîie, mere, morcov, napi (suc), roşii, fasole verde;
- suc de: sfeclă roşie, struguri, pere, varză.

Bibliografie
Monica Tohăneanu, dr. Scarlat Mihai Alin - Ghid de terapie naturistă, Editura Romcartexim, Bucureşti
Virgil T. Geiculescu - Bioerapie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997

Spondiloza cervicală
Spondiloza cervicală este o degenerescenţă a articulaţiilor coloanei vertebrale cervicale. Osteofitele - excrescenţe osoase - poartă denumirea de "ciocuri de papagal". Durerile din ceafă pot iradia spre umeri şi membrele superioare, cu limitarea mişcărilor la nivelul cefei. Se indică hidro-electroterapie.
În cazul reumatismului abarticular sînt afectate: tendoane, muşchi, nervi, fascii, aponevroze. Se indică:
- infuzie de dediţel (Anemone Pulsatila), partea aeriană: o linguriţă de plantă la 200 ml apă; se bea o cană pe zi;
- decoct din frunze de iederă, o lingură de frunză mărunţită la cană (se fierbe 15 minute); se beau 2 căni pe zi;
- băi cu decoct din frunze de iederă (100-150 g frunze la 3 litri de apă; se fierbe şi se strecoară, apoi se adaugă la apa de baie);
- fricţiuni cu ulei de ienupăr a locurilor afectate. În prepararea acestui ulei se folosesc fructele de ienupăr; acesta se foloseşte în amestec cu alcool în proporţie de 1 g ulei la 100 g spirt). Calmează durerile reumatismale, lumbago, nevralgiile.
- frecţii cu suc proaspăt de piciorul cocoşului (Kanunculus Acer);
- cataplasme cu făină de seminţe de muştar negru; se introduce într-un săculeţ de pînză, se aplică pe locul bolnav pînă ce apare senzaţia de arsură;
- băi cu făină de muştar negru (se pune într-un săculeţ de pînză care se introduce apoi în apa de baie);
- cataplasme calde de coji de nucă verde, zdrobite;
- infuzie de flori de soc; se beau 3 căni pe zi;
- băi cu infuzie de flori, frunze şi fructe de soc;
- cataplasme din flori şi frunze de spînz;
- cataplasme cu decoct din rădăcina de tătăneasă (4-5 linguri de rădăcină mărunţită la cană);
- băi cu decoct din rădăcină de tătăneasă;
- comprese cu decoct din scoarţă de ulm (100-200 g la 1 litru de apă; are efect revulsiv).

Niciun comentariu: