Cum învingem insomnia

Potrivit statisticilor, aproape 30% din populaţia globului are probleme cu somnul, iar primul pas spre vindecare constă în conştientizarea bolii. Specialiştii au identificat trei tipuri de insomnie: trecătoare, intermitentă şi cronică.

Insomnia trecătoare se manifestă pe termen scurt, apărând, de obicei, de-a lungul unei perioade cuprinse între o noapte şi câteva săptămâni. Insomnia cronică se manifestă prin lipsa somnului aproape în fiecare noapte, pe o perioadă de minimum o lună de zile. Insomnia trecătoare nu este considerată neapărat o dereglare, ci, de cele mai multe ori, rezultatul unei stări de anxietate, a unei anumite medicaţii, a unei boli sau a stresului.
Studiile arată că rata de incidenţă la femei este cu 40% mai mare, mai ales în rândul celor care depăşesc vârsta de 40 de ani.
Insomnia nu se defineşte neapărat ca o reducere a cantităţii de somn, ci mai degrabă este legată de calitatea somnului. De fapt, indiferent cât de mult vă treziţi într-o noapte, puteţi să aveţi parte de somn suficient. Pentru a aprecia acest lucru este important să înţelegeţi „structura“ propriului somn, adică tiparul după care se alternează perioada REM (rapid-eye-movement) sau somnul în care visaţi şi perioada non-REM.

Cauze frecvente ale insomniei

Există o varietate de cauze care pot provoca tulburări ale somnului, de la grija zilei de mâine la tulburările digestive. Dintre cele de natură psihologică, cele mai frecvente sunt tensiunea nervoasă, anxietatea, îngrijorarea, suprasolicitarea la locul de muncă. Sentimentele reprimate, mânia sau resentimentele pot provoca, de asemenea, nopţi albe. Adesea, însăşi teama de a nu adormi duce la insomnie. Tulburările sistemului digestiv, cum ar fi constipaţia, sindromul dispeptic (arsurile la stomac), consumul excesiv de alimente seara sau, dimpotrivă, adormitul pe stomacul gol, abuzul de dulciuri, cafea sau ceai sunt, de asemenea, cauze frecvente.
Puţini ar bănui că fumatul poate determina şi tulburări de somn, dar ele sunt reale şi sunt cauzate de iritarea sistemului nervos, în special a nervilor sistemului digestiv. Mediul poate avea o influenţă nefastă asupra somnului: lumina, zgomotul, atmosfera neprimitoare a încăperii, salteaua de proastă calitate (prea moale) sunt doar câteva cauze ale insomniilor trecătoare.

Gândiţi pozitiv!

Acest lucru nu înseamnă nicidecum o negare a insomniei, ci o restructurare cognitivă: a gândi despre insomnie într-un mod mai puţin negativ. De exemplu, în timp ce staţi întins în pat, încercând să adormiţi în loc să vă spuneţi: „Nu pot să adorm, iar mâine voi fi un dezastru la muncă“, puteţi gândi: „Mai devreme sau mai târziu, tot o să adorm“. Cu puţin antrenament, această tehnică simplă poate deveni un automatism.

Plante care ajută la tratarea bolii

Stresul şi anxietatea pot forma o barieră pentru un somn de calitate. Există, însă, câteva plante recunoscute care induc o stare de relaxare şi înlătură efectele stresului, ajutând la obţinerea unui somn liniştit. Atenţie, însă! Nu trebuie combinate medicamentele antidepresive cu plantele medicinale care au efect calmant:
- valeriana: a fost folosită ca tranchilizant uşor şi somnifer de mai bine de 1000 de ani. Ţinând cont de eficienţa efectului ei, valeriana a fost comparată cu diazepamul. Însă, spre deosebire de acesta, valeriana nu produce ameţeli dimineaţa şi nu creează dependenţă;
- sunătoarea: studii realizate prin anii â80 au arătat că ajută în stări de anxietate şi stres, îmbunătăţind calitatea somnului. Astăzi are o reputaţie universală de sedativ;
- kava kava: face parte din familia piperului şi a fost folosită de secole ca un relaxant natural în sudul Pacificului. Studiile au arătat că utilizarea acestei plante este compatibilă cu tratamentul cu Benzodiazepines, însă fără a înregistra efecte secundare. Trebuie, totuşi, să se aibă în vedere faptul că, la unele persoane, poate dezvolta unele afecţiuni ale pielii, numite „kava dermopatie“, caracterizată prin descuamarea pielii.
ngem insomnia