Ritmul circadian
Provenind din latinescul circa (aproape) dies (o zi), ritmul circadian este un ciclu de 24 de ore (zi/noapte, somn/veghe) la care se raporteaza majoritatea proceselor fiziologice. In fiecare zi, la intervale regulate de timp, organismul uman simte nevoia de hrana, odihna, activitate, pasivitate, energizare. Temperatura corpului, bataile inimii, tensiunea arteriala, nivelurile hormonale si fluxul de urina cresc si descresc intr-un ritm relativ previzibil – un ritm initiat si guvernat de expunerea la lumina si intuneric.
Numeroasele experimente in care oamenii au fost amplasati in camere izolate, fara nici un contact cu mediul inconjurator au aratat ca in absenta luminii naturale, bioritmul omului inca se mai pastreaza, dar tinde sa devieze de la cele 24 de ore. De exemplu, s-a constatat ca bioritmul poate creste pina la 30 de ore, perturbindu-se in acest fel procesele biologice pe o lunga perioada de timp.
Faptul ca organismele animale si umane pot continua sa functioneze conform cu bioritmul zilnic si anual in absenta unor stimuli externi din mediul inconjurator dovedeste ca ele poseda un anumit ceas biologic, care actioneaza ca un mecanism de rezerva in cazul in care organismul nu poate obtine stimulii corespunzatori (ca de exemplu lumina soarelui) din mediul natural.
Acest comportament poate fi cu usurinta ilustrat de ceasurile noastre. Sa presupunem ca ceasul ne ramine in urma. Dupa o anumita perioada ceasul poate sa devieze de la ora reala din cauza acestui defect. De aceea, atunci cind ceasul devine prea desincronizat, obisnuim sa il potrivim dupa surse externe, cum ar fi radioul sau robotul telefonic. Daca nu avem acces la aceste semnale externe de sincronizare, ceasul poate sa-si piarda contactul cu realitatea.
Ceasul nostru biologic functioneaza in acelasi fel: el poate tine pasul cu timpul real, dar in absenta ciclului zi/noapte furnizat de soare tinde sa se desincronizeze, afectindu-ne sanatatea fizica si mentala. Un lucru similar se intimpla cind calatorim cu avionul strabatind diferite fusuri orare.
Totusi, in absenta luminii naturale, ceasurile noastre biologice pot cistiga sau pierde ceva timp. In schimb aceasta poate duce la desincronizarea diferitelor ritmuri. De exemplu, in absenta unei lumini naturale suficiente, alternanta somn-veghe si ritmurile odihna-activitate asociate se pot prelungi pina la un ciclu cuprins intre 30 si 48 de ore, in timp ce ritmul temperaturii poate sa ramina la o perioada de, sa presupunem, 25 de ore. O astfel de desincronizare a ritmurilor complexe ale organismului poate conduce la declansarea anumitor probleme: dereglari hormonale, tulburari ale somnului si nelinisti interioare.
Ritmul circanual
Ritmul circanual este un ciclu anual prin care trec toate fiintele si vietuitoarele.
Ritmul circaseptan
Ritmul circaseptan se refera la ciclul de sapte zile ale saptaminii, in care se impart procesele biologice, inclusiv simptomele si desfasurarea anumitor boli. Multi doctori sint de parere ca pacientii care au suferit transplanturi tind sa aiba mai multe episoade de respingere a organelor, la sapte, paisprezece, douazeci si unu si douazeci si opt de zile de la operatie. Ei mai afirma ca medicatia administrata pacientilor in anumite zile poate fi mult mai eficienta decit cea administrata la alte intervale de timp. Toate acestea sint legate de ritmul circaseptan.
Cum isi da seama creierul daca este lumina sau intuneric?
In interiorul creierului, in hipotalamus, se gasesc doua aglomerari de celule (neuroni) numite nuclee suprachiasmatice. Fiecare dintre aceste nuclee este compus din peste 8.000 de neuroni. Nucleele suprachiasmatice actioneaza pe post de generatori de ritm circadian ai corpului. La mamifere, aceste nuclee isi obtin informatia de la fotoreceptorii din retina, care transmit semnale referitoare la lumina si intuneric prin nervul optic catre hipotalamus. O data ce semnalele patrund in nuclee, au loc o serie de reactii fiziologice.
Ce se intimpla dupa ce semnalele lumina/intuneric ajung in nucleele suprachiasmatice?
Nu se cunoaste cu exactitate ce se intimpla dupa ce semnalele lumina/intuneric ajung in nucleele suprachiasmatice. Calea parcursa din retina prin nervii optici spre nucleele suprachiasmatice se prelungeste mai departe pina ajunge la glanda pineala, care se afla linga hipotalamus, deasupra trunchiului cerebral. Stimulata de mesajul pe care il primeste de la nucleele suprachiasmatice, glanda pineala fie secreta principal sau hormonul, melatonina, fie inhiba secretia sa, fapt ce conduce la producerea de serotonina.
Beneficii de pe urma terapiei cu lumina
Terapia cu lumina este folosita din ce in ce mai mult pentru a ne potrivi ceasurile noastre biologice, indiferent de modalitatea in care au fost dereglate, citeodata folosindu-se si de melatonina, iar alteori pe cont propriu. Oamenii de stiinta au descoperit ca terapia prin lumina poate avea rezultate in tratarea a numeroase disfunctii.
Insomnia din zorii zilei
Cei care sufera de aceasta boala descopera ca nu pot dormi in zorii zilei. Intr-un studiu efectuat in 1993 in Australia de sud, noua persoane care sufereau de insomnie in zorii zilei au fost supuse seara la o stimulare cu lumina alba stralucitoare. Prin fototerapie ei au fost expusi la o lumina de 2,500 lucsi de la 10 seara pina la miezul noptii. Rezultatul a fost ca ei au adormit la ora lor obisnuita, dar au dormit mai mult decit de obicei in medie cu o ora si jumatate.
Stimularea productivitatii
Un studiu efectuat in Wetaskiwin, Alberta, Canada a aratat clar ca elevii care se aflau in clase puternic luminate in mod natural aveau un grad mai scazut de absenteism si o mai buna performanta scolara decit elevii din clasele luminate cu lumina fluorescenta normala.
Insomnia nocturna
Un anumit tip de insomnie se refera la imposibilitatea de a adormi noaptea pina la primele ore ale diminetii. Acest fenomen conduce adesea la un consum exagerat de alcool si somnifere, fiind denumit sindromul fazei de somn intirziate sau insomnia nocturna si se manifesta de obicei in anii adolescentei. Studiile au aratat ca de vina este un ritm biologic prost stabilit, in care mersul la culcare se produce in mod obisnuit cu citeva ore intirziere fata de ora obisnuita de culcare.
Intr-un studiu efectuat pe oamenii care sufera de sindromul fazei de somn intirziate, terapia prin lumina bazata pe doua ore de expunere la lumina alba stralucitoare dimineata si apoi restrictionarea expunerii la lumina alba la orele serii a dus la ajustarea cu succes a ritmului circadian al persoanelor care sufereau de insomnie.
Diferenta de fus orar
Unii oameni au reusit sa evite sau cel putin sa minimizeze efectul strabaterii fusurilor orare cu ajutorul terapiei prin lumina. Specialistii recomanda ca in cazul in care v-ati planificat o calatorie spre est in care strabateti mai multe fusuri orare sa incercati sa va treziti cu citeva ore mai devreme decit de obicei in ziua plecarii si sa faceti o plimbare expunindu-va razelor de soare sau sa stati in casa cu toate luminile aprinse. Ramineti treaz si inconjurati-va de lumina. Apoi, o data ce ati ajuns la destinatie, incercati sa stati afara in soare timp de o ora sau doua. Procedind astfel puteti sa va dati inainte ceasul biologic, pentru a se potrivi mai exact cu ritmul de viata pe noul fus orar.
Somnolenta in schimbul de noapte
Cercetarile intreprinse arata ca oamenii care lucreaza in schimbul de noapte sint de doua pina la cinci ori mai predispusi sa adoarma la lucru si sa aiba accidente. Somnolenta in schimbul de noapte poate afecta operativitatea soferilor de politie, pompieri si ambulanta. In plus, un numar destul de mare de catastrofe aviatice au avut loc la primele ore ale diminetii. Dupa analiza rezultatelor a zece studii efectuate asupra lucratorilor din schimbul de noapte, cercetatorii au descoperit ca ritmurile circadiene ale subiectilor au putut fi modificate cu succes dupa expunerea la lumina stralucitoare pe timpul noptii si intuneric complet in timpul zilei, pe o perioada de patru zile. Aceste modificari au avut ca rezultat imbunatatiri semnificative atit ale vigilentei, cit si ale performantei cognitive in timpul orelor de lucru. In plus, lucratorii au putut sa doarma in medie cu patru ore mai mult in timpul zilei.
Studiile recente arata ca ritmul circadian al tinerilor poate fi modificat mult mai usor in comparatie cu cel al celor de virsta medie. Intr-unul dintre studii, subiectii au dormit bine cind li s-a administrat melatonina, dar aceasta nu le-a imbunatatit performanta la lucru. Cea mai substantiala imbunatatire a performantelor la locul de munca a fost constatata atunci cind subiectii au fost expusi la lumina puternica si apoi li s-a cerut sa poarte ochelari de soare pe drumul de la locul de munca inapoi spre casa. Oamenii de stiinta presupun ca expunerea la lumina soarelui de dimineata poate afecta schimbarea de ritm circadian si acest lucru poate fi prevenit prin purtarea de ochelari de soare. Majoritatea studiilor par sa sugereze ca lucratorii au avut performante mai bune atunci cind au fost expusi la lumina puternica. S-a constatat ca pentru a obtine un efect optim este suficienta o expunere de 3 ore. Nu a existat nici o imbunatatire cind subiectii au fost expusi timp de 6 ore la lumina puternica avind intensitatea de 4.000 pina la 6.000 de lucsi.
Bulimia
Aceasta tulburare de alimentatie apare de obicei la femei in anii adolescentei sau in primii ani ai maturitatii. Daca ramine netratata, ea poate cauza serioase probleme psihice si emotionale. Unii cercetatori au observat ca episoadele de bulimie tind sa apara cel mai frecvent in timpul iernii, lasind loc presupunerilor potrivit carora tulburarea ar putea avea o componenta sezoniera. Cei care au fost supusi unei terapii prin lumina de intensitate ridicata au dovedit o imbunatatire remarcabila a starii lor.
Lupus
Lupusul este o afectiune autoimunitara, manifestindu-se prin aceea ca sistemul imunitar confunda propriile tesuturi ale organismului cu germenii si le ataca. Afecteaza mult mai multe femei decit barbati si provoaca o varietate de simptoame extrem de inselatoare, cum ar fi oboseala cronica, urticaria, dureri articulare si probleme renale. Oamenilor suferinzi de lupus li se recomanda sa evite lumina solara deoarece le poate agrava simptomele. Insa oamenii de stiinta au descoperit ca un anumit tip de radiatie solara ultravioleta, UVA - 1, poate usura simptomele lupusului.
Ciclurile menstruale prelungite
Ciclul menstrual tipic dureaza aproximativ o luna, dar la unele femei el se poate mari pina la o durata aproape dubla. In cadrul unui studiu, unui numar de femei ce sufereau de cicluri menstruale prelungite li s-a cerut sa doarma cu o lumina de 100 W aprinsa pentru cinci nopti consecutiv, in apropierea datei de mijloc a ciclurilor lor prelungite. Rezultatele au fost uimitoare, ciclurile lor devenind mai scurte. Oamenii de stiinta presupun ca lumina influenteaza reglarea hormonilor sexuali feminini.
Daca aceasta ipoteza se va dovedi adevarata, terapia prin lumina ar putea fi folosita intr-o buna zi si pentru tratarea anumitor cazuri de sterilitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu