miercuri, 3 martie 2010

Acneea


Acneea este o afecţiune cronică a pielii, determinată de creşterea secreţiei glandelor sebacee. Apare pe faţă, uneori pe umeri, spate şi piept, mai ales în timpul pubertăţii, influenţată fiind de modificările hormonale ale acestei vîrste. La persoanele mai în vîrstă, poate apărea şi sub influenţa unor tulburări gastrointestinale, hepatice, neurovegetative sau a tulburărilor menstruale, la femei.
Acneea poate lua forme clinice variate, cea mai frecvent întîlnită fiind acneea vulgară juvenilă. La femei după 40 de ani poate apărea acneea rozacee. Acneea juvenilă apare, în special, la adolescenţi, pe o piele grasă, seboreică, mai ales pe aripile nasului, bărbie, frunte.
Tratamentul general al acneei constă, în primul rînd, în respectarea unui regim alimentar echilibrat, sărac în dulciuri, carne, grăsimi şi făinoase, alimente conservate, brînză fermentată, sosuri, vinete, băuturi alcoolice, cafea, ciocolată. Se recomandă cîteva zile de repaus alimentar absolut, numai cu lichide şi anume sucuri (de roşii, păpădie, portocale, struguri, sfeclă roşie) şi ceaiuri (de coada şoricelului, păpădie). Se evită condimentele, sarea în exces, produsele din carne de orice fel. Se menţine tranzitul intestinal normal, prin consumarea de alimente bogate în celuloză (pîine integrală, fructe proaspete, legume, în special sub formă de salate de crudităţi) şi infuzii sau decocturi din plante medicinale. Trebuie evitată constipaţia.
Pe lîngă tratamentul alopat de bază cu dezinfectante, antibiotice, autovaccin şi tratament hormonal, se recomandă şi tratamentul fitoterapeutic, atît pentru uz intern (cu plante care conţin diuretice apoase şi uleiuri volatile), cît şi pentru uz extern (cu plante cu efecte antiseptice, calmate şi cicatrizante). Ca alimente-medicament, amintim: varza (un pahar de suc pe zi, timp de 3 săptămîni), spanac fiert, struguri, polen, drojdie de bere.
Se recomandă ceaiuri diuretice, depurative, antialergice şi laxative: infuzie dintr-un amestec în părţi egale de frunze de frasin, trei fraţi pătaţi, cicoare, flori de soc. Se beau 2-3 căni pe zi din această infuzie. Consumul de drojdie de bere opreşte supuraţiile.
Intern, se mai recomandă:
- tinctură de rădăcină de brusture, cîte 10 picături, de 3 ori pe zi;
- infuzie din rădăcină de brusture (2-4 linguri la litru) - se va bea în cursul unei zile;
- infuzie de trei fraţi pătaţi (1 linguriţă la cană) din care se beau 2-3 căni pe zi;
- infuzie sau decoct din frunze de nuc (se iau cîte 15 picături, de 3 ori pe zi);
- infuzie din muşeţel, pelin, muguri de pin, porumbar, salvie;
- infuzie sau decoct din rizomi de ghinţaură şi păpădie;
- decoct din teci de fasole fără seminţe (4 linguri teci la 1 litru de apă), din care se beau 3-4 căni pe zi, timp de o lună;
- salată preparată din untişor, salată verde, frunze de păpădie (înainte de formarea tulpinii florifere), varză albă, napi, roşii, sfeclă roşie;
- consumul sucului proaspăt, obţinut prin mixare, de coada şoricelului, muguri de mesteacăn, leurdă, năsturel, urzică, păpădie.
Extern, se recomandă cataplasme, spălături şi băi locale.
- cataplasme cu felii de castraveţi, drojdie de bere înmuiată cu lapte, aplicată pe faţă, cu frunze de salată verde (lăptucă) opărite, aplicaţii cu napi fierţi, după care se fac masaje uşoare, pentru ca aceştia să-şi lase sucul în piele;
- cataplasme cu frunze de praz fierte şi aplicate călduţe;
- cataplasme cu ridichi rase, amestecate cu oţet;
- tamponări cu felii de roşii, de mai multe ori pe zi, timp de 3-4 săptămîni;
- loţionări cu suc de struguri: se spală pielea cu un tampon de vată îmbibată în suc de struguri şi se lasă 10 minute, apoi se şterge pielea cu apă călduţă;
- loţiuni cu suc de varză proaspătă; se pot aplica pe faţă chiar şi numai frunze de varză strivite;
- tinctură de propolis, aplicări locale de 2 ori pe zi;
-ungere cu alifie cu propolis;
- cataplasme, spălături şi băi locale cu infuzie dintr-o linguriţă de muguri de plop negru, zdrobiţi, la 250 ml apă;
- loţionări cu decoct de rizomi (rădăcină) de orbalţ (iarba cristoforului, iarba tîlharului - Actaea spicata);
- tamponări cu infuzie de frunze de nuc, decoct de arnică, decoct de rădăcină de brusture (10 g la 100 ml apă);
- băi de abur cu muşeţel sau paie de ovăz;
- loţionări cu infuzie de jaleş de grădină (Salvia Officinalis - 5 g la 250 ml apă sau 3 linguriţe la 300 ml apă);
- comprese cu infuzie de conuri de hamei (o lingură la 100 ml apă);
- spălături şi băi locale cu infuzie din 15-20 g de flori de gălbenele la 100 ml apă sau cu tinctură de flori de gălbenele (10 ml tinctură la 100 ml apă fiartă şi răcită), zilnic. Tinctura se obţine din 20 flori de gălbenele macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool.
- băi, spălături şi cataplasme din infuzie cu 20-40 g cicoare (plantă întreagă) la 1 litru de apă;
- comprese cu infuzie din 20-30 g de rădăcini de brusture la 1 litru de apă.
În fiecare dimineaţă, faţa trebuie spălată cu apă caldă şi săpun, după care se şterge cu o soluţie antiseptică din alcool şi uleiuri volatile (de levănţică, cimbru, coriandru etc): ulei volatil (2 ml), alcool rafinat de 85 de grade (300 ml), apă distilată (200 ml). Se aplică apoi, în strat subţire, o cremă de zi indicată pentru tenul gras, pentru protejarea pielii. Nu se vor folosi cremele grase.
Seara, înainte de culcare, după ce se spală faţa cu apă şi săpun, se aplică, timp de 10-15 minute, o compresă calmantă şi antiseptică cu infuzie de flori de muşeţel (două linguri flori de muşeţel la 200 ml apă), după care pielea se unge, în strat subţire, cu o cremă de noapte pentru ten gras. Se pot aplica comprese din cele enumerate mai sus.
După ce se face o baie de aburi cu infuzie de muşeţel, se pot scoate punctele negre (comedoanele). După scoaterea punctelor negre, faţa se şterge cu soluţia alcoolică amintită mai sus şi se unge apoi, în strat subţire, cu o cremă pentru ten gras.
O dată pe lună, după o baie de aburi şi scoaterea comedoanelor, se aplică o mască pentru ten gras şi seboreic. Fructele de mur, zdrobite şi aplicate pe faţă sînt folosite pentru proprietăţile lor astringente şi sînt indicate tenurilor grase şi acneice. Persoanele cu tenul foarte gras pot folosi masca de gutuie (o gutuie curăţată de coajă se dă prin răzătoarea măruntă şi se amestecă cu pudră de talc; se aplică pe faţă şi se păstrează 20 de minute, după care se spală faţa cu apă călduţă).
Măştile de caise, piersici sau prune, strivite şi aplicate pe faţă timp de 20 de minute, se folosesc pentru tenul seboreic cu puncte negre. Sucul de grepfrut are o puternică acţiune astringentă.
Scoaterea comedoanelor şi aplicarea măştii se recomandă să se execute de cosmeticiană.
Săpunul folosit pentru spălarea tenului este bine să fie de sulf sau de gudron. Ca măsuri igienice, se recomandă fierberea rufelor de corp, schimbarea cămăşii în fiecare zi, combaterea constipaţiei, vitaminoterapie bogată, în special vitamina A şi cele din complexul B, ingerate ca atare, dar şi sub formă de creme în tratament extern, pentru a menţine troficitatea epidermei.
Comedoanele sînt supuse uneori suprainfecţiilor cu diverşi microbi şi, de aceea, dacă nu sînt tratate la timp, pot lăsa cicatrice pe faţă. Şi nămolurile sînt indicate în tratamentul tenurilor seboreice, întrucît au conţinut bogat în produşi ai sulfului. Ele conţin un număr mare de oligoelemente absolut necesare metabolismului celular.

Niciun comentariu: