"CURATENIA GENERALA" CU PLANTE MEDICINALE
Primul lucru pe care trebuie sa-l facem dupa o petrecere de pomina este, nu-i asa?, sa spalam vasele si sa dam cu matura. Ei bine, de ce n-am face acelasi lucru si cu propriul organism? Si ce "matura", pentru a inlatura toxinele acumulate din imbelsugatele bucate de sarbatori, este mai buna decat plantele medicinale? Iata cateva ajutoare de nadejde pentru curatirea organismului dupa sarbatori.
- Pentru eliminarea rapida a apei din tesuturi, ceea ce inseamna si 1-2 kilograme date jos, practic, fara efort, cele mai potrivite sunt ceaiurile fierbinti.
RETETA: peste o lingurita de flori de soc sau peste o lingurita de maghiran taiat marunt (asa cum este vandut in magazine, la condimente), se toarna o cana de apa fierbinte, se acopera si se lasa vreme de un sfert de ora. Apoi se strecoara, se pune o lingurita de miere si se bea cat mai cald, pe stomacul gol. Se repeta aceasta operatie de 2-3 ori pe zi. Efectele sunt miraculoase: sangele se pune in miscare, o caldura placuta ne patrunde in tot corpul, incepem sa transpiram intens (este bine sa ne si schimbam dupa acest tratament), iar apa si toxinele sunt eliminate prompt din organism. La cateva ore dupa aceea, ne simtim relaxati, iar corpul parca a devenit mult mai usor. Daca am "facut rost" cumva de sarbatori de o raceala sau de un mic guturai, acesta va disparea ca prin farmec.
- Drenarea ficatului, curatarea sangelui, scaderea colesterolului - toate aceste operatiuni de prima necesitate dupa sarbatori se realizeaza foarte usor cu ajutorul ceaiurilor reci din plante amare.
RETETA: se pun de seara intr-un vas de portelan doua lingurite de anghinare (se gaseste la Plafar), doua lingurite de sunatoare si o lingurita de coaja de lamaie rasa - toate maruntite cat mai fin (in piua sau cu rasnita). Se adauga peste ele apoi un litru de apa si se lasa totul la macerat pana dimineata, cand se strecoara. Licoarea frumos parfumata si extrem de amara care va rezulta se bea pe stomacul gol - cate o cana inainte de fiecare masa. Gustul vi se va parea... inuman, dar, la nici un sfert de ora, va veti simti organismul foarte usurat si veti avea o stare generala de vioiciune si buna dispozitie. Faceti acest tratament macar trei zile dintr-o saptamana. Veti avea foarte mult de castigat.
- Pentru a desavarsi "curatenia", luati intr-o seara o lingurita de ulei de ricin pe stomacul gol. Gustul nu vi se va parea prea bun, dar mai ales pentru persoanele constipate acest remediu este mai mult decat necesar. In felul acesta, sunt pornite anumite procese de drenare a stomacului, care sunt o trebuinta de prim ordin in aceasta perioada.
Sa nu zabovim, asadar, si sa ne primenim organismul folosind arsenalul verde!
APA MAGICA
Dupa ce ne-am curatat in interior organismul, putem sa ne ocupam putin si de "fatada". Iar aceasta nu o vom face folosind o apa descantata ori culeasa de pe flori de leac, ci folosind banalul (cel putin aparent) si indragitul dus. Vreme de sapte zile, vom indeplini un mic "ritual":
- incepem prin a ne stropi tot corpul cu apa calduta (nu fierbinte);
- apoi reglam apa, asa incat sa fie racoroasa si, cu mult curaj, ne lasam corpul "biciuit" de jetul dusului vreme de un minut;
- dupa trecerea acestui minut, cu o carpa cat mai aspra ne vom freca corpul pe toata suprafata. Insistam pe talie si abdomen, precum si pe zona picioarelor;
- la sfarsit, indreptam dusul catre obraji, simtind cum apa inlatura si ia cu sine toate tensiunile si tot stresul acumulat in noi.
Dar "ostilitatile" nu s-au incheiat: dupa ce iesim de sub dus ne tamponam corpul cu un prosop uscat, apoi intram repede in haine calduroase, dupa care vom face macar 10 minute de exercitii de incalzire (genuflexiuni, rotatii energice ale bratelor, flotari sau semiflotari).
Toata operatia (dus + incalzire) dureaza nu mai mult de 25 de minute, dar rezultatele ei va vor uimi: pielea isi va redobandi elasticitatea si netezimea, carnatia va capata o fermitate de invidiat, va creste rezistenta la frig si vom dobandi un tonus general excelent, care ne va permite sa intram, practic, fara probleme, in ritmul de lucru obisnuit.
REINCARCAREA BATERIILOR
Exista doua metode principale de reincarcare cu energie sufleteasca pozitiva: trairea efervescenta, intensa a momentelor placute ale vietii, si relaxarea, linistirea mintii si a psihicului. Ambele metode se completeaza si vin una in sprijinul celeilalte. In mod firesc, tumultul si bucuria sarbatorilor trebuie sa fie urmate de o perioada de aprofundare de macar o zi, in care sa ne relaxam si sa fixam cumva in interiorul nostru tot ceea ce este pozitiv, asa incat sa nu risipim nici o bucurie a sarbatorilor care au trecut. Asadar, acum trebuie sa ne orientam spre o stare de relaxare si destindere psihica si fizica. Aceasta relaxare nu inseamna, asa cum gresit s-ar putea crede, o continua stare de reverie ori chiar de melancolie, ci mai degraba mentinerea unei stari de echilibru si seninatate. Pentru a dobandi si a pastra acest echilibru, avem la dispozitie cateva mijloace simple si foarte directe. Iata-le:
- Tacerea - este un adevarat balsam pentru suflet dupa zilele agitate ale sarbatorilor. Acum, ea nu mai are caracterul restrictiv din timpul postului, ci mai degraba este o oaza de calm, de regasire. Alegeti-va pentru a tacea un interval cat mai convenabil, cand sunteti singur in parc, cand va plimbati ori sunteti intr-un moment de repaus. Nu vorbiti si in acelasi timp lasati si gandurile, incet, sa se aseze. Incercati sa traiti senzatiile pe care vi le ofera momentul si nu sa va ganditi la ceea ce se petrece in jur (cu alte cuvinte simtiti, nu ganditi in cuvinte ceea ce se petrece). Aplicati acest exercitiu, aparent banal, vreme de macar doua ore. Rezultatul va fi o stare de pace launtrica si, in acelasi timp, de satisfactie extrem de rafinata. Cautati sa aprofundati aceasta stare si sa o evocati oricand simtiti nevoia unei detensionari psihice.
- Minima actiune - Vrem, nu vrem, cei mai multi dintre noi suntem intr-un continuu consum de energie interioara si ne luptam din greu ca sa realizam ceea ce ne propunem. Exista, totusi, momente cand nu strica sa incercam sa fim si altfel. Sa integram un mic joc, in care, vreme de jumatate de zi (de exemplu), sa cautam sa rezolvam totul cu minimum de efort si cu maximum de intelepciune. Vom vedea, poate uimiti, de cate eforturi putem sa ne scutim si ce cantitate de energie sufleteasca putem sa orientam constructiv, fara sa o epuizam. Marile consumuri vin din lucruri mici, dar repetate mereu. Asadar, evitati sa ridicati vocea, sa cautati sa lamuriti pe cineva de ceva cu tot dinadinsul, nu mancati mai mult sau mai putin decat simtiti ca va este necesar. Nu luati asupra dvs. mai multe raspunderi decat vi se cuvin, chiar daca este vorba de lucruri foarte marunte. Dati dreptate celor din jur, iar cand nu vi se pare ca au dreptate, marginiti-va sa recunoasteti ca puteti sa va mai ganditi o data asupra subiectului in cauza. Mai presus de toate, cautati sa nu va faceti deloc griji, iar ca sa reusiti aceasta performanta, reflectati la urmatorul proverb tibetan: "Daca ceva se poate rezolva, inseamna ca nu este necesar sa te agiti inutil. Daca nu se poate rezolva, atunci chiar ca nu trebuie sa te mai agiti in zadar". Mai ales daca sunteti o persoana impulsiva, "riscati" sa-i faceti pe cei din jur sa creada ca au iluzii cultivand aceasta atitudine, dar starea de bine, de multumire care va aparea merita acest... anti-efort. Aceasta cu atat mai mult, cu cat acestui demers nu-i lipseste o anumita doza de... umor, despre care vom vorbi in continuare.
- Simtul umorului - este unul din cele mai puternice bastioane de lupta impotriva nefericirii si frustrarilor de tot felul. In perioadele de acalmie, cum este cea de dupa Anul Nou, este un moment foarte potrivit sa-l antrenati. Nu lasati sa treaca o ora din zi fara sa gasiti ceva amuzant, care sa va aduca zambetul pe buze. Nu este in nici un caz vorba sa va fortati sa radeti in cascade, ci sa pastrati mai mereu un zambet interior. Intampinarea unei noi perioade de munca printr-o amplificare a simtului umorului este o tactica ce nu da gres niciodata. Ea va atenua multe din eforturile de readaptare si va va face sa simtiti ca intr-adevar aceasta mini-vacanta a avut un efect benefic. Daca aveti senzatia ca resursele de umor sunt inaccesibile momentan, recurgeti la o mica inviorare: faceti un dus rece-racoros si aplicati macar in joaca strategia minimei actiuni prezentate anterior. Reusita este garantata.
De retinut: Aceasta perioada din timpul sarbatorilor si imediat de dupa, cand suntem, practic, desprinsi de ritmurile si grijile cotidiene, este momentul propice pentru a iesi din dilemele, cercurile vicioase sau problemele cu care ne confruntam de mult timp. Experienta arata ca atunci cand suntem relaxati ne vin ideile geniale, atunci putem reinvata spontan cum sa traim si sa actionam, indiferent de varsta. Schimbarea modului de a fi, chiar si pe perioade scurte, este una din cheile de bolta pentru a reusi sa traim mai fericiti. Sa folosim aceasta cheie.
UN ELIXIR NUMIT SOMN
Iata ca am ajuns si la enigmatica lume a viselor. Contactului cu aceasta lume, pe care il realizam prin intermediul somnului, trebuie sa-i acordam o atentie cu totul speciala in aceasta perioada. Patrunzand profund si controlat in aceasta lume, putem dobandi in scurta vreme un tonus psihic si un dinamism care sa ne permita sa revenim in forta la treburile cotidiene. Mai mult, fara elixirul numit somn, sarbatorile pot avea efectul invers celui scontat, devenind un prilej de a pierde enorm de multa energie si de a ne simti epuizati multa vreme dupa aceea. Iata, asadar, ca avem motive serioase sa ne ocupam putin mai detaliat de aceasta problema. Va oferim in continuare un mic ghid de utilizare a somnului ca medicament, sub forma unor indemnuri.
- Preferati sa dormiti singur - S-a constatat ca dupa perioade tumultuoase, oamenii resimt, constient sau nu, nevoia regenerarii in singuratate. In timpul somnului, aceasta necesitate, nestingherita de vreo alta influenta din exterior, iese la suprafata, iar daca nu este indeplinita, riscam sa dormim agitat, cu vise prea tumultuoase ori chiar chinuitoare.
- Atentie la focarele de tensiune - un demers necesar inainte de a adormi este trecerea in revista a punctelor din corp unde se acumuleaza tensiunile, trecere in revista urmata de relaxare profunda. Fiecare om are un fel de sedii unde se acumuleaza stresul sub forma tensiunii musculare, sedii care pot fi localizate de la caz la caz in zona umerilor, spatelui, abdomenului, cefei, in zona bazinului ori a fruntii. Gasirea si detensionarea acestor zone inainte de a adormi este un mijloc sigur de a avea un somn odihnitor si linistit. De exemplu: daca observati ca aveti abdomenul mai contractat, concentrati-va toata atentia asupra lui. Deveniti constient de fiecare muschi si comandati-i sa se relaxeze; cautati sa simtiti in zonele relaxate o stare de dilatare, de caldura placuta; observati cum, pe masura ce procesul de relaxare devine mai profund, respiratia abdominala devine mai ampla si mai lenta. Simtiti cum din zona detensionata iradiaza o stare de calm, de liniste, de siguranta in toata fiinta. Lasati-va cuprins de somn in aceasta stare. Rezultatul va fi cu totul exceptional.
ILIE TUDOR
447FORMA MAXIMA
Remedii sigure pentru a depasi iarna
MASAJUL CU PREPARATE AROMATE
Daca privim cu optimism lucrurile, fara indoiala ca iarna este un anotimp feeric - fulgi de nea care acopera intr-un alb imaculat totul, cerul de cristal, obrajii imbujorati ai copiilor, rabufnirile de primavara care topesc pe moment zapezile, aducandu-ne aminte de anotimpul ce va sa vina. De ce ne temem atat de iarna? Ne e teama in primul rand de frigul ei si de cortegiul sau de probleme: piele crapata, guturaiuri si gripe, sinuzite, circulatie proasta si degeraturi, de la o anumita varsta - crizele reumatice s.a.m.d. Sa privim insa din nou cu optimism lucrurile: oare natura nu ne-a pus la dispozitie si mijloace de a depasi rapid si placut aceste probleme, asa incat sa ne bucuram in voie de Doamna Iarna? Raspunsul este cu siguranta: da. Avem la dispozitie nu unul, ci zeci de mijloace care, folosite cu un dram de consecventa, ne pun la adapost de necazurile anotimpului rece. Dintre toate remediile, l-am ales astazi pe cel mai frumos mirositor, si anume aromoterapia, mai precis masajul cu preparate aromate.
Ce este masajul aromoterapeutic?
Inainte de a afla ce este masajul cu arome, ar fi necesara o scurta definire a aromoterapiei. Este o ramura a terapiei cu plante medicinale (fitoterapia), care foloseste insa o singura categorie de plante, si anume cele aromatice. La noi in tara sunt vreo 80 de plante aromatice folosite in mod curent; in intreaga lume sunt cateva mii de plante aromatice. Din acestea se obtin tot felul de preparate - de la uleiul volatil pur, pana la lotiunile de masaj aromatice, de la banale ceaiuri pana la complexele preparate oculare. Toate aceste preparate au, insa, o proprietate comuna: contin intr-o masura mai mare sau mai mica o substanta complexa numita ulei volatil. Uleiurile volatile sunt substante care se evapora cu usurinta la temperatura camerei si care au un miros specific, ce difera de la o specie la alta, la fel ca si proprietatile curative. Termeni sinonimi cu ulei volatil sunt: ulei esential, ulei eteric, ulei aromatic, esenta aromata etc.
Asadar, masajul cu arome foloseste preparate obtinute din plante medicinale aromatice care contin ulei volatil, au un miros placut si actiuni terapeutice distincte.
De ce avem nevoie pentru a face un masaj aromoterapeutic
Pentru a face un masaj aromoterapeutic avem nevoie de doua lucruri:
1. Cateva cunostinte minime despre masaj sau, daca ne permitem, un maseur.
2. Cateva preparate aromatice care, vom vedea, sunt usor de obtinut casnic sau de procurat din comert.
Deci, sa pornim la drum si sa vedem concret cum si cu ce facem acest masaj-minune.
Cum se face masajul cu uleiuri aromate
Masajul aromoterapeutic foloseste miscari foarte simple, scopul lui fiind doar acela de a relaxa, de a stimula circulatia si, mai ales, de a face preparatele cu uleiuri volatile sa intre in piele, restul fiind treaba acestora din urma. Pentru inceput, putem obtine rezultate foarte bune si cunoscand doar doua miscari fundamentale de masaj: efleurajul (mangaierea) si frictionarea, pe care le vom descrie pe scurt in continuare:
1. Miscarea de “mangaiere” (efleuraj)
Se ia putina solutie de masaj in palme si se intinde cu intreaga palma, progresiv, de la talpi spre plexul cardiac (spre inima). Miscarea se face usor, fin, ca o mangaiere; intreaga palma si degetele ating pielea si o apasa foarte usor (ca o adiere), intinzand de jos in sus preparatul. Miscarile sunt uni-sens (deci intr-o singura directie, mana nu coboara pe piele, ci numai urca), lungi, line. Dupa ce trecem de zona cardiaca, miscarile vor cobori, asa incat sa mergem mereu in sensul circulatiei venoase, spre inima. Efleurajul se poate face cu ambele maini deodata sau cu mana stanga si dreapta, alternativ. Usor apasarea creste, gradat, la fel si viteza, asa incat masajul devine tot mai dinamic.
(Nu puneti prea mult preparat dintr-o data, ci adaugati-l gradat, asa incat mainile dvs. sau ale celui care maseaza sa alunece, dar in acelasi timp sa nu ramana preparat neabsorbit de piele.)
2. Frictionarile
Frictionarile constau intr-o serie de miscari mici, circulare, executate cu toate degetele, cu degetul mare sau cu podul palmei. De data aceasta, degetele apasa ferm, fara sa frece superficial pielea (ca la miscarea de mangaiere), ci mobilizand-o atat cat permite elasticitatea acesteia si masand in profunzime.
Pe ansamblu, o sedinta de masaj va decurge astfel:
Va incepe cu miscari blande, de mangaiere - primele descrise - cu care este intins preparatul aromatic. Aceasta faza va dura 10-20 de minute, apoi, progresiv, aceste miscari devin tot mai rapide, mai dinamice, trecandu-se usor la miscarile de frictionare. Aceasta etapa va dura 10-15 minute. La sfarsit, se va face din nou masajul de mangaiere. Aceasta ultima faza dureaza 5-10 minute.
Precautii:
- Pe zona abdominala nu se fac alte miscari de masaj decat cele de mangaiere, foarte usor, altfel riscati sa produceti dezordini digestive, agravari ale unor afectiuni etc. Aceasta zona este “rezervata” la masaj doar profesionistilor.
- Pe zonele de corp pe care exista leziuni, contuzii, cicatrici incomplet vindecate, fracturi recente etc. nu se va face masaj.
- Intotdeauna se va face un test al reactiei alergice la preparatul cu care masati: intindeti pe o mica portiune de piele preparatul si lasati sa treaca 10-15 minute. Daca apar usturime, mancarimi, inrosire, urticarie, nu veti folosi preparatul de masaj respectiv.
Preparatele de masaj
- Uleiul aromat
Uleiul aromat pentru masaj se poate obtine in doua moduri:
- prin adaugarea catorva picaturi de ulei volatil cumparat din comert in ulei gras (ulei gras este cel alimentar de floarea-soarelui, masline etc.);
- prin macerarea unor plante aromatice in uleiul gras.
Metoda 1. Pentru a obtine un ulei aromatic pentru masaj punem in 50 ml ulei de floarea-soarelui 20-100 de picaturi de ulei volatil. Cantitatea de ulei volatil adaugata depinde de “taria” acestuia si de sensibilitatea celui care va fi masat. Un ulei volatil de cimbru sau de menta piperata este puternic si poate irita pielea si de aceea se va pune mai putin (20-30 de picaturi), un volatil de brad ori portocal este mai slab, mai putin agresiv pentru piele si vom pune mai mult (100 picaturi). Daca vrem sa obtinem un ulei mai bun, putem pune, in loc de ulei de floarea-soarelui, ulei de masline, de susan, de samburi de struguri etc.
Metoda 2. Plamadirea in ulei este un procedeu foarte asemanator cu cel de la obtinerea tincturilor: intr-un borcan de 400 ml se pune planta aromatica uscata, proaspat maruntita cu rasnita electrica, pana la trei sferturi din volum. Apoi, se adauga ulei de floarea-soarelui (ori un aluat, cum ar fi cel de masline), mestecand mereu, asa incat, in final, sa avem deasupra plantei o pelicula de ulei gras de cel mult un deget. Se inchide borcanul si se lasa sa macereze timp de 2-3 saptamani intr-un loc caldut. Apoi se stoarce prin tifon uleiul si se trage in sticlute mici inchise la culoare.
- Apa aromatica
Apele aromatice, mai ales cele de flori de portocal, menta sau trandafir, erau foarte mult folosite in Roma Antica pentru infrumusetare. In timp ce uleiurile pentru masaj, fiind foarte grase, sunt bune pentru pielea mai uscata, apele aromatice sunt indicate mai ales pentru pielea mai grasa, pe care o curata, o improspateaza si o invioreaza. Apa aromatica se poate procura din comert sau se poate prepara casnic. Apa aromatica din comert este cea mai buna, dar se gaseste mai rar. De aceea, este bine sa stim sa o preparam si casnic: intr-o sticla de 250 ml (o sticla de suc) se pun apa si 10-50 picaturi de ulei volatil, se pune dopul si apoi se agita bine. Inainte de a lua in maini pentru masaj aceasta apa, vom mai face o agitare scurta si energica. Uleiul volatil nu se va dizolva in apa, dar ii va imprumuta acesteia mirosul si o parte din proprietatile sale curative.
- Cremele cu uleiuri aromate
In comert au inceput sa se gaseasca tot mai multe tipuri de creme pentru masaj cu uleiuri volatile. Casnic, este mai greu sa le obtinem, pentru ca bazele sunt destul de sofisticate, facute asa incat sa corespunda fiecarui tip de piele. Daca totusi vreti sa obtineti o crema de masaj aromatica, puteti combina pe o crema de masaj obisnuita (cum ar fi Crema de masaj cu galbenele, produsa de Elmiplant) cu ulei volatil. La 3 lingurite de crema de masaj se pun 10-20 de picaturi de ulei volatil si se amesteca foarte bine, pana se omogenizeaza. Crema se foloseste imediat, pentru a nu se evapora uleiurile volatile.
Cateva aplicatii practice ale masajului cu preparate aromate
- Circulatia sangelui este considerabil imbunatatita daca facem suficient de intens acest masaj. O circulatie mai buna inseamna culoarea sanatoasa a pielii, destindere musculara corespunzatoare, regenerarea pielii la infectiile si bolile cutanate care apar o data cu sezonul rece.
- Rezistenta la frig - Pe langa faptul ca stimuleaza pe ansamblu circulatia sangelui, preparatele de masaj din cimbru (de cultura), menta piperata, salvie incalzesc rapid corpul, avand efect rubefiant. In perioadele friguroase, masajul cu aceste preparate este un veritabil scut natural impotriva racelilor, degeraturilor si a altor probleme de acest fel.
- Relaxarea - Preparatele cu lavanda, portocal (coaja), menta, eucalipt favorizeaza destinderea musculara si mai ales psihica, favorizeaza somnul, duc la diminuarea iritabilitatii si a anxietatii.
- Stresul - Plecandu-se de la premisa ca diferitele tipuri de oameni se confrunta cu forme specifice de stres, remediile aromoterapeutice au fost diferentiate. Masajul cu menta, eucalipt si salvie este indicat mai ales persoanelor usor iritabile; masajul cu busuioc, lavanda, portocal, brad este indicat mai ales celor cu predispozitie spre neliniste si angoasa; masajul cu lamaie, menta piperata, cimbru este indicat mai ales persoanelor introvertite, deprimate.
- Depresia - Contra depresiei sunt extrem de eficiente formele de masaj mai dinamic, care vor fi abordate insa gradat, incepand cu faza de relaxare. Dintre plantele aromatice antidepresive, recomandam busuiocul, lamaia, menta si menta piperata, ylang-ylang (o esenta exotica, care a inceput de curand sa se gaseasca si in magazinele noastre naturiste).
- Anxietatea - In acest caz se recomanda un masaj bland, relaxant, de preferinta cu preparate nutritive. Dintre plante, cele mai potrivite sunt pinul, ienuparul, bradul, portocalul, lavanda, santalul.
- Somnul - Masajul se va face cu un sfert de ora maximum inainte de a ne culca. Vor fi folosite plante cum ar fi portocalul, lavanda, scortisoara, nucsoara. Veti avea un somn lin si foarte odihnitor dupa un asemenea masaj.
- Reumatismul - Cimbrul, menta, eucaliptul si ienuparul sunt campionii luptei impotriva articulatiilor intepenite si dureroase. Masajul se va face bland pe zonele afectate, fara a insista direct pe articulatie, ci mai mult pe zonele limitrofe.
- Sinuzita si guturaiul - Masajul pe frunte si tample cu eucalipt, menta, brad, pin, ienupar descongestioneaza sinusurile, desfunda caile nazale superioare, potoleste durerile de cap asociate. Se poate face acest masaj de 2-3 ori pe zi.
- Febra - Se face masaj pe tot corpul cu preparate pe baza de lamaie, menta, eucalipt si salvie. Miscarile vor fi foarte blande, relaxante.
- Tusea - Se folosesc preparate cu cimbru de cultura, eucalipt sau busuioc. Masajul se face pe frunte, pe gat si torace. Uleiurile volatile ale acestor plante se iau si intern, cu miere: 1-3 picaturi la o lingurita de miere, se amesteca bine inainte de folosire, pana se omogenizeaza.
- Bronsita si astmul - Se face masaj, seara mai ales, pe torace si gat, cu uleiuri de cimbru, eucalipt, menta (mai ales menta piperata), ienupar. Uleiurile volatile ale acestor plante au efecte bronhodilatatoare, expectorante, usureaza respiratia.
ILIE TUDOR
454 MEDICINA NATURISTA
Despre marul-lupului, cancer si vindecari miraculoase
NICOLAE POP
"In peste 85% din cazurile de cancer, rezultatele tratamentului cu marul-lupului au fost uimitoare"
Nicolae Pop are 57 de ani. Priviti-i fotografia! E facuta la momentul realizarii acestui interviu. Memorati-i figura! Acesta este portretul unui invingator. In urma cu 11 ani, el a aflat cu stupefactie ca sufera de cancer de rect intr-un stadiu avansat. Atunci, si-a pus viata in mainile naturii. Iar natura, in marinimia ei, nu l-a dezamagit. Azi, simplul fapt ca este in viata ar putea fi considerat o minune. Povestea lui e simpla si e legata de o planta medicinala mai putin cunoscuta: marul-lupului.
"Aveam 46 de ani, eram un tip sportiv si nu cunoscusem ce-i aceea boala pana atunci. Deodata, am avut niste simptome ciudate. Nu m-am speriat, dar m-am dus la spital, sa-mi fac niste analize de specialitate. Rezultatul a cazut ca un trasnet asupra mea: aveam cancer de rect in stadiul III. Am numerosi medici in familie; toti m-au sfatuit sa ma operez de urgenta, din cauza stadiului avansat al bolii. Neavand alternativa viabila, pe 28 aprilie 1990 am fost operat de un medic extraordinar la Spitalul Militar din Cluj-Napoca si mi s-a facut anus contra naturii. La patru zile de la operatie am coborat din pat. Mi se parea absurd sa zac asa, ca un muribund, pe un pat de spital. Dar gestul meu nu a fost deloc inspirat: mi s-a rupt un vas de sange, iar in aceeasi zi am suportat o noua interventie chirurgicala pentru ligaturarea lui. Din acel moment a inceput adevarata suferinta: dureri ingrozitoare si incertitudinea zilei de maine. La externare, medicul mi-a dat trimitere pentru iradieri cu cobalt la Institutul Oncologic. Terorizat de atata chin, eram decis sa merg pana la capat, chiar daca parerea mea despre iradieri nu era tocmai buna. Tocmai atunci Dumnezeu mi-a scos in cale un om caruia nu voi avea niciodata cuvinte sa-i pot multumi: Teodor Kerekes, un baimarean sosit cu treaba la Cluj-Napoca, caruia i-am marturisit ca urmeaza sa incep cobaltoterapia.
El mi-a vorbit pentru prima oara de marul-lupului. Mi-a adus si o pungulita cu planta si mi-a spus cum sa o folosesc. Nu stiu de ce, dar mi-a dat multa incredere acel om. Am inceput - conform indicatiilor lui - sa fac clisme si bai de sezut, iar ranile s-au inchis in foarte scurt timp. Am tinut si un regim alimentar strict - fara carne, fara zahar, fara produse sintetice si conservanti. Peste doua luni, cand am fost la control, medicului nu i-a venit sa creada cat de repede m-am recuperat. Spunea ca sunt operat de un an de zile. L-am intrebat daca mai este cazul sa fac iradieri cu cobalt, dar mi-a spus ca nu mai au nici un rost. Din punctul dumnealui de vedere, de specialist, eram vindecat. Pacat ca n-am aflat de marul-lupului inainte sa fiu operat. As fi ramas om intreg."
- De la aparitia primului dvs. interviu in "Formula AS", in aprilie 1999, numerosi suferinzi au apelat la dvs. pentru tratamentul cu marul-lupului. Ce rezultate ati inregistrat?
- Inca de atunci am declarat ca nu sunt medic, ci un om simplu. Datorita faptului ca m-am vindecat cu acest tratament, consider ca am datoria morala sa-l fac cunoscut si altor bolnavi, ca sa nu ajunga in situatia mea, la operatii grele, mutilante. Tratamentul nu este inventia mea. N-am ascuns niciodata modul de folosire a plantei si recomand reteta cu draga inima tuturor celor care au nevoie de ea. Marul-lupului are efecte fantastice in orice afectiuni ale rectului si colonului (de la fisuri anale si hemoroizi pana la cancer de rect si colon), in orice fel de problema genitala (inclusiv cancer cu localizari genitale), in hepatite (inclusiv hepatita cu virus C) si in alte afectiuni hepatice, gastroenterologice (de exemplu, ulcerul), in boli dermatologice (chiar si psoriazis), in orice tip de cancer de piele, tumori bucale si esofagiene, tumori craniene, cancer mamar. Marul-lupului are puterea sa colecteze infectiile, sa le elimine si sa inchida in timp foarte scurt ranile, fiind foarte util in vindecarea leziunilor vechi, cronicizate. De asemenea, este foarte util daca se foloseste ca tratament impotriva caderii parului.
N-as vrea sa par lipsit de modestie, dar cred ca peste 1000 de oameni au beneficiat de acest tratament. Am observat o eficienta mai scazuta doar in cazul cancerului pulmonar si al cancerului de san. De aceea, in toate bolile de san (chisturi si tumori mamare) utilizez in tratament spanzul, pentru cura interna, iar pentru cura externa - cataplasme cu argila, cataplasme cu varza si comprese cu marul-lupului. In toate cazurile recomand si alte tratamente naturiste care, in plan general, sunt benefice procesului de vindecare. De exemplu, baile de aburi cu paie de ovaz, flori de fan sau coada-calului - in functie de afectiune. Impachetarile cu apa rece si turnarile de apa (hidroterapia lui Kneipp) sunt, de asemenea, de un real folos persoanelor suferinde. Umblatul descult pe iarba plina de roua, dimineata, este fantastic pentru sanatatea oricui. Nici un presopunctor nu poate echilibra functiile organismului uman asa cum o face Natura-mama prin acest procedeu simplu.
Eu si acum, chiar daca am anus contra naturii, raman adeptul acestor procedee. In fiecare dimineata ma spal pana la brau cu apa rece (e fantastic pentru ridicarea imunitatii organismului!). Unii nu ma cred in toate mintile cand ma vad dis-de-dimineata alergand descult prin parc, pe zapada. Dar eu stiu si vad pe propria-mi piele ca toate acestea, folosite cu o anumita stiinta, sunt extrem de benefice atat pentru tonusul zilnic, cat si pentru sanatate, in general. Am ramas acelasi alergator de cursa lunga; am titluri balcanice si nationale la categoria mea de varsta. Zilnic alerg 5-10 kilometri si ma simt nemaipomenit. Lucrez, sunt un om activ si nu mi-as schimba modul de viata pentru nimic in lume.
- Ne puteti da cateva exemple de vindecari?
- O doamna din Sebes-Alba avea o rana deschisa, de circa un an de zile, ca urmare a unei mastectomii totale. Era disperata; toate tratamentele pe care le urmase fusesera ineficiente. Dupa doua saptamani de tratament cu marul-lupului m-a sunat fiica dumneaei sa-mi spuna ca rana s-a inchis si s-a cicatrizat.
ATENTIE! MARUL-LUPULUI ESTE O PLANTA TOXICA!
Marul-lupului (Aristolochia clematitis), cunoscut si sub numele de remf sau cucurbetica, este o planta toxica! Administrarea ei in cantitati mari poate avea efecte foarte neplacute! Intoxicatia cu marul-lupului are urmatoarele simptome: stari de greata, varsaturi, scaderea poftei de mancare, scaune diareice (care pot deveni sangvinolente din cauza leziunii mucoasei intestinului), inflamatia rinichilor, urinari sangvinolente, tulburari circulatorii.
In caz de intoxicatie, se intervine cu spalaturi stomacale si administrare de carbuni activi. Toate aceste efecte apar la administrarea interna, care este recomandabil sa se faca sub indrumarea unui cadru medical. Folosirea externa a acestei plante nu prezinta pericol.
Un pensionar din Botosani fusese operat de trei ori de hemoroizi, dar problema tot nu i se rezolvase. Ramasese cu o fisura anala care-i provoca dureri groaznice ori de cate ori avea scaun. Era deznadajduit! I-am dat planta, l-am invatat cum s-o foloseasca si, dupa trei saptamani de tratament, s-a vindecat total.
O doamna din Pitesti, operata de cancer de colon, avand anus contra naturii, a urmat tratamentul cu marul-lupului si, la scurt timp dupa aceea, medicii i-au propus o noua operatie pentru a i se reface anusul.
Un cadru universitar de la Facultatea de Medicina din Craiova, citind despre tratamentul cu marul-lupului in "Formula AS", a optat pentru aceasta varianta ca sa-si salveze mama, operata de cancer de colon. Dupa trei cure, s-a vindecat total.
O doamna din Buzau diagnosticata cu cancer uterin a refuzat operatia si a urmat cura cu marul-lupului timp de o luna. S-a vindecat complet.
Exemple sunt multe; nu le-am contabilizat niciodata. Cazurile despre care v-am vorbit imi vin in minte asa, aleatoriu. Sunt bucuros ca pot fi de folos si fac tot posibilul sa aduc un licar de speranta celor deznadajduiti, fiindca stiu ce inseamna sa ai in fata viziunea sumbra a mortii.
- Marul-lupului este o planta toxica, deci are anumite contraindicatii. Cum se foloseste ea in tratament?
- Intr-adevar, din cauza toxicitatii sale, marul-lupului este recomandat in special pentru tratamentul extern. Toti bolnavii cu afectiuni pe rect, colon sau la organele genitale trebuie sa faca bai de sezut. Se face un decoct concentrat dintr-o mana buna de marul-lupului la 6 litri de apa. Se fierbe pana ce lichidul scade la jumatate. Se lasa la racit pana la limita suportabila. Jumatate de litru de decoct se pastreaza pentru clisma, iar cu restul se face o baie de sezut, timp de 15-20 de minute. Dupa baie, decoctul pentru clisma se incalzeste la temperatura corpului si se fac trei clisme consecutiv. Apoi, se face un dus general cu apa rece. Bolnavul se va imbraca cu un halat de baie, fara a se sterge pe corp.
In afectiuni grave, avansate, recomand in primele doua saptamani si o cura interna cu ceai din marul-lupului, pe care, datorita toxicitatii plantei, prefer sa il prepar singur, astfel incat sa nu se produca intoxicatii accidentale.
Am studiat in profunzime calitatile terapeutice ale acestei plante, dar si contraindicatiile ei. Am urmat si cateva cursuri de biologie la Facultatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu", sub indrumarea d-lui prof. Mircea Tamas - un expert in domeniul plantelor medicinale. Principiile active din marul-lupului trec in sange, ajungand in intregul organism. Astfel, este posibila eliminarea oricarei infectii sau tumori, aceasta facandu-se prin fecale, prin urina sau prin piele. As vrea sa-i atentionez pe toti bolnavii cu afectiuni grave care incep tratamentul cu marul-lupului - in special pe femeile care sufera de cancer cu localizari genitale - ca in primele 4-5 zile simptomele bolii se pot inrautati. Nu obligatoriu, dar in cele mai multe din cazuri a fost asa. Se intensifica durerile, bolnavul transpira abundent si urat mirositor, apar eliminari masive de sange negru, cheaguri si mucoase. Nu trebuie sa se sperie nimeni. Toate aceste manifestari sunt normale, organismul debarasandu-se in acest fel de toxine si infectii. Reteta, in dozele si concentratiile pe care le folosesc, nu are contraindicatii, deci nu poate sa faca vreun rau bolnavilor. In peste 85% din cazurile de cancer, rezultatele tratamentului cu marul-lupului au fost uimitoare.
- In timpul tratamentului se impune un anumit regim alimentar?
- In toate cazurile, tratamentul cu marul-lupului se face concomitent cu un regim alimentar strict. Acesta este esential pentru reusita tratamentului. Ca sa stopezi boala, trebuie in primul rand sa-i dai alimentele care nu-i convin, nu s-o sustii prin alimentatie. Fara regim alimentar nu se poate.?In functie de afectiune (mai putin in bolile de stomac), recomand sucurile naturale de legume si fructe, cura de cruditati, cura cu cereale incoltite, laptele crud (de la tarani) si multe altele. Am o stima deosebita pentru medici, ii respect pentru tot ceea ce fac, dar cu regimul alimentar pe care il recomanda bolnavilor de cancer nu sunt de acord, la fel cum nu sunt de acord nici cu terapia oncologica clasica. Nu trebuie sa-i spui sa manance gratar, ficat in sange sau cine stie ce alt fel de carne unui om bolnav, abia iesit din spital. Organismul este relativ curatat de toxine. Printr-o alimentatie necorespunzatoare, boala apare din nou si pacientul nu mai poate fi vindecat. Se tot spune ca organismul este slabit si ca are nevoie de proteine. Dar exista atatea proteine vegetale! Acestea de ce nu sunt recomandate? Daca s-ar face mai multa educatie, n-ar mai fi atatea cozi la policlinici, dispensare si spitale. Ar fi foarte bine sa se predea in scoli, macar o data pe saptamana, o ora de medicina naturista si de alimentatie corecta, astfel incat copiilor sa li se insufle de mici notiunile unui trai sanatos. Nu trebuie multa filosofie. Doar putina vointa din partea cadrelor de decizie. Doar asa am putea forma o generatie sanatoasa, care sa nu mai aiba problemele noastre.
FLORENTIN POPA
Numarul 455
12 - 19 martie
MEDICINA NATURISTA
Terapia naturista, intre stiinta americana si invataturile tibetane
STELIAN FULGA
“Orice tratament, naturist sau alopat, trebuie sa inceapa cu dezintoxicarea organismului. Preparatele mele o fac intr-o singura zi”
Stelian Fulga are 48 de ani, o statura impresionanta si un debit verbal pe care l-ar invidia orice comentator sportiv. Cine il vede pentru prima data si nu-i cunoaste trecutul n-ar putea crede in ruptul capului ca in urma cu 18 ani era condamnat la moarte de cancer la ficat in stadiul final. Nu se sfieste sa-si arate cicatricea de pe abdomen, urma bisturiului, neputincios in fata bolii. In fata scepticismului medicilor, care i-au mai dat de trait o luna de zile, nu s-a dat batut. Si-a schimbat total modul de viata si, convins de puterea miraculoasa a naturii in tamaduirea oricarei afectiuni, a inceput tratamentul lui Valeriu Popa. Astfel si-a infrant boala. A incercat apoi, la randu-i, sa-i ajute pe oameni. Mai intai, au fost cautarile, intelegerea mecanismelor care conduc la vindecare, actiunea plantelor asupra organismului. Cetatean universal, a vizitat 52 de tari, de peste tot culegand retete naturiste si metode de vindecare. Cei cativa ani petrecuti in S.U.A. i-a folosit pentru studierea extractelor produse de marile companii farmaceutice naturiste americane. Mai tarziu, a plecat spre inaltimile tibetane, infaptuind astfel dorinta marelui sau mentor, Valeriu Popa. Intamplare sau nu, a avut privilegiul de a fi fost selectat de calugarii shaolini pentru initiere in tainele vindecarii, impreuna cu un indian si un scotian, din cei peste 4000 de oameni prezenti la poalele Himalayei. Curiozitatea si fascinatia locului l-au tinut in Tibet patru ani, timp in care s-a “scolit” doar cu privirea, urmarind stilul de viata al sihastrilor shaolini. Integrat in comunitatea manastirii, a acumulat zi dupa zi noi cunostinte despre plante si diverse tehnici de preparare a lor.
Azi, rezultatele tratamentelor sale sunt spectaculoase si efectele se vad in foarte scurt timp. In cele mai multe cazuri, chiar de a doua zi!
Povestea
“Aveam 30 de ani, eram cat un taur si faceam box de performanta. Mancam de 4-5 ori pe zi, numai carne, fiindca ma gandeam ca am nevoie de proteine ca sa-mi pastrez forta pumnului. Ma descurcam destul de bine in ring, dar mai primeam si eu pumni, ca nu eram invincibil. Odata, am primit o lovitura puternica in ficat, mi s-au inmuiat genunchii si am pierdut meciul. De atunci, aveam uneori intepaturi sau dureri surde in zona ficatului, dar nu le-am dat niciodata prea mare importanta. Intr-o zi, am avut o criza puternica, fapt care m-a pus pe ganduri. Imediat m-am dus la spital sa-mi fac analize. Cand sa iau rezultatele, medicul m-a intrebat daca am obiceiul sa consum alcool. <
Dupa experienta tibetana m-am intors in S.U.A. si am inceput sa fac tratamente. Am abordat cateva persoane bolnave si le-am preparat diferite cure de dezintoxicare, recomandandu-le concomitent tratamente specifice bolii lor, dar si diete naturiste. Succesul a fost imens.”
- In ce consta tratamentul pe care-l aplicati?
- De la calugarii shaolini am invatat ce este boala - un dezechilibru energetic care impiedica eliminarea pe cai naturale a infectiilor si a toxinelor din organism. Medicina clasica spune ca intregul organism este comandat de creier. Dar esentiale in procesul de mentinere a sanatatii, dupa parerea mea, sunt digestia si puritatea sangelui. Daca sangele devine vascos, irigarea creierului nu se mai face cum trebuie si, automat, nu mai are capacitatea sa coordoneze optim procesele metabolice ale organismului. Ganditi-va la corpul uman ca la un ogor, iar la sange ca la raul care il iriga. Daca apa raului este poluata, otravita, intreaga recolta va fi compromisa si, mai mult, pe acel pamant nu va mai creste nimic. Asta se intampla si in corpul uman. Nu poti elimina boala daca nu scoti toxinele din corpul omului bolnav. In aceasta directie mi-am indreptat toate cunostintele pe care le-am acumulat in ultimii 15 ani. Mi-am dat seama ca la baza oricarei afectiuni sta o problema digestiva. Tot tractul digestiv, de la limba pana la rect, se incarca cu toxine de-a lungul vietii, generand boli. Tratamentele mele se adreseaza in primul rand dezintoxicarii totale a tractului digestiv. Orice tratament, naturist sau alopat, trebuie sa inceapa cu o dezintoxicare. Preparatul meu o face intr-o singura zi. Este, daca vreti, un dus interior capabil “sa spele” toxinele acumulate in tractul digestiv si in organele anexe: pancreas, bila, ficat, rinichi. Astfel, este posibila eliminarea tuturor reziduurilor acumulate in corpul bolnav - fie ca sunt infectii, toxine, calculi biliari si renali. El actioneaza pana si asupra colesterolului din sange.
- Din ce este compus acest preparat miraculos?
- Baza preparatului este un extract din arborele de Camerun (cel mai puternic laxativ din lume), un amestec de ulei de seminte de in (pentru protejarea mucoasei intestinale si regenerarea celulei hepatice) si ulei de seminte de struguri (cu rol de drenare a bilei, rinichilor si ficatului). Acest amestec face adevarate minuni. Tratamentul se face o singura zi, iar rezultatele sunt impresionante. Eu le recomand bolnavilor sa-si controleze fecalele de dimineata, ca sa vada ce pot elimina din organism. Nici nu va inchipuiti! Am avut bolnavi care au eliminat si tenii de 1,5 metri cu acest preparat. Doar prin acest tratament, constipatia, durerile de cap, problemele digestive si problemele biliare se vindeca intr-o singura zi!
- Ce alte metode folositi in tratament?
- Pentru fiecare afectiune in parte recomand tratamente bazate pe extracte din plante, argila, o dieta corespunzatoare si, in cazul bolnavilor de cancer, clisme cu rostopasca si clisme cu cafea - proceduri deosebit de eficiente in boala neoplazica. Exceptand bolnavii de cancer si diabet, care au un regim alimentar special, bazat exclusiv pe fructe, legume si cereale crude, toti ceilalti bolnavi pot consuma si carne alba (curcan, pui si peste).
- Ce boli vindecati?
- Lista afectiunilor la care tratamentele mele si-au dovedit eficienta e destul de lunga: afectiuni digestive (esofagita, ulcer gastroduodenal, gastroduodenita, colite, hiperaciditate, enterocolite, parazitoze intestinale, dizenterie, hemoroizi, fisuri anale, constipatii cronice), afectiuni hepatobiliare (insuficienta hepatica si biliara, diskinezii biliare si colecistice, angiocolite, hepatite, ciroze), afectiuni renale (infectii urinare, nefrite, cistite, litiaze renale, albuminurie, uretrite), afectiuni genitale (anexite, eroziuni ale colului uterin, prostate, impotenta), afectiuni ale aparatului respirator (astm bronsic, tuberculoza pulmonara, bronsite, traheite), afectiuni ORL (laringite, faringite, otite, sinuzite), boli neuropsihice (astenie, nevroze, migrene, nevralgii), afectiuni stomatologice (paradontoze, granulom dentar, abcese, micoze bucale), afectiuni endocrine (pancreatite, insuficienta tiroidiana, mastite), afectiuni reumatice (lumbago, artrite, sciatica), boli metabolice (obezitate, diabet zaharat, dislipidemii), acnee, afectiuni cardiace, tumori benigne, cancer. Este demn de mentionat faptul ca persoanele supraponderale doar prin tratamentul de dezintoxicare pot pierde 4-5 kg.
Singurele boli la care tratamentele mele nu dau rezultate satisfacatoare sunt scleroza in placi si psoriazisul. In cazul cancerului, nu pot vindeca formele de cancer osos. Pacientii cu metastaze, daca mai au puterea sa care o galeata cu 5 litri de apa in mana, au inca sanse de vindecare.
- Cat dureaza tratamentul?
- De regula, nu mai mult de 4-5 luni. In cazul bolnavilor de cancer, tratamentul poate dura mai mult, in functie de evolutia bolii si de rezultatele analizelor medicale.
- Exista reactii adverse ale tratamentului dvs.?
- Doar in cazul bolnavilor de cancer, care la 2-3 zile de tratament vor avea eruptii cutanate, acestea fiind insa efectul eliminarii masive a toxinelor din organism. Vreau sa fac mentiunea ca tratamentele pe care le recomand sunt compatibile cu tratamentele alopate si bolnavii trebuie sa urmeze tratamentul recomandat de medic pana cand acesta, pe baza rezultatelor analizelor medicale, le va diminua dozele de medicamente sau va stopa tratamentul medicamentos instituit anterior.
- Cat costa tratamentul?
- Tratamentul de dezintoxicare costa 200.000 lei. Un tratament complex, compus din cura pentru dezintoxicare, diferite extracte din plante si argila, suficient pentru patru luni de zile, costa 400.000 lei.
- Cum puteti raspunde solicitarilor cititorilor nostri?
- Datorita faptului ca telefonul este mai mereu ocupat, ii sfatuiesc sa solicite tratamente prin scrisori, la care sa anexeze si copii dupa diagnosticul stabilit de medicul specialist. In 10-15 zile, solicitantii vor primi colet postal cu toate produsele si indicatiile de dieta si tratament. Plata se face ramburs, la primirea coletului. FLORENTIN POPA
CAZURI
Din miile de scrisori de multumire primite de d-l Stelian Fulga, pe care ni le-a pus la dispozitie, am selectat cateva fragmente.
- Viorica Buda - sat Maderat, nr. 270, com. Pancota, jud. Arad: “(...)Glicemia mi-a scazut in limitele normale, la fel si tensiunea arteriala. Ma simt foarte bine, am renuntat definitiv la tratamentul medicamentos(...)”.
- Lucian Savitchi - str. Savenilor nr. 38, bl. F7, ap. 19, Botosani, cod 6100: “In urma tratamentului pe care mi l-ati prescris, m-am vindecat de ulcer in 21 de zile. Acum ma simt mult mai bine, am o stare fizica si psihica excelenta. Sfatul dvs. in ceea ce priveste cura de fructe si legume crude imi este de un real folos(...)”.
- Ecaterina Ciolata - str. Gen. Vasile Milea nr. 33/35, ap. 33, Arad, cod 2900: “Va scriu aceste randuri pentru a-mi exprima aprecierea fata de dvs. si profesionalismul de care ati dat dovada in cazul meu si al familiei mele. Am inceput tratamentul dvs. acum doua luni si azi va pot spune ca si-a facut efectul. Am scapat de durerile de cap si de hepatita cronica de care sufeream. Bunul Dumnezeu sa va ajute sa vindecati cat mai multi bolnavi!(...)”.
- Preot Emil Hosu - str. Ion Buteanu nr. 12, com. Somcuta Mare, jud. Maramures, cod 4874: “D-le Fulga, daca ar trebui sa dau un titlu acestor randuri, i-as spune <
- Florica Sabo - com. Macea, jud. Arad, cod 2928: “(...)Tratamentul dvs. naturist a fost foarte eficient in problemele de sanatate pe care le-am avut. Sotul meu, care avea un ficat foarte gras si colecistul strangulat, in urma tratamentului a eliminat atat grasimile, cat si pietrele din colecist. Dupa extractele naturiste pe care i le-ati recomandat pentru diabetul de tip II, valoarea glicemiei s-a stabilizat la 9,0 - 10,1ä. Dumnezeu sa va dea intelepciune si multa sanatate, sa-i puteti ajuta in continuare pe cei bolnavi!”.
459 Ce fericire!
6 reguli pentru o relatie armonioasa
Divorturile se inmultesc pe zi ce trece, de aceea orice sfat care ne poate ajuta sa reusim in casnicie (sau cuplu) este binevenit.
1. Cumpaniti-va asteptarile
Multi parteneri isi impovareaza viata in doi cu dorinte si asteptari exagerate: fericire fara-ntrerupere, sinceritate totala si super-sex in fiecare zi. Renuntati la aceste vise. In casnicie (sau cuplu), importante sunt armonia si gasirea unui drum comun.
2. Fiti toleranti
Sa-l iei pe cel de langa tine asa cum este - pare un lucru de la sine inteles. Dar exista si parteneri care nu se respecta, unul incercand permanent sa-l schimbe pe celalalt.
3. Atentie la comunicare!
Certurile si schimburile de cuvinte sunt ceva firesc, dar cei ce se bombardeaza intruna cu invinuiri si reprosuri nu mai recunosc adevarata problema, gasirea unei solutii fiind din ce in ce mai dificila. Regula de baza pentru o comunicare normala si corecta este urmatoarea: incercati sa va exprimati supararile prin mesaje la persoana intai. In loc de: "N-ai niciodata timp pentru mine", spuneti: "As vrea sa stau mai mult cu tine". In felul acesta, partenerul (partenera) va accepta mai usor pretentiile dvs.
4. Invatati din crize
In general, noi renuntam mult prea repede: cum se ivesc greutatile, ne grabim sa declaram ca relatia nu mai merge, aruncam prosopul si ne cautam un alt partener. In felul acesta nu progresam. Este, de fapt, repetarea acelorasi probleme, dar in alta "echipa". Ar trebui sa privim crizele ca pe o provocare. Si, doar acceptand-o, putem depasi impasul in care ne aflam.
5. Pastrati-va independenta
Ideea de a face totul impreuna creeaza incordare si este daunatoare cuplului. Pe langa viata alaturi de partener, continuati relatiile si contactele cu prietenii sau colegii dvs. Acestea nu impieteaza dragostea, ci o imbogatesc.
6. Nu supraestimati viata sexuala
In zilele noastre, majoritatea oamenilor se orienteaza dupa ceea ce vad la televizor, confruntandu-se cu o lume iluzorie, plina de pasiuni arzatoare si superorgasme. Absurditate totala! Conteaza doar ce simtiti si doriti dvs. Sexualitatea adevarata nu are nimic comun cu ideea de performanta!
Activi la batranete
Continuati si la o varsta mai inaintata activitatile fizice, spirituale si sociale. Intrebati-va in ce masura ati fi dispusi sa reluati indeletnicirile de odinioara.
- Profitati de timpul liber pe care vi-l ofera varsta si invatati lucruri noi. Si la batranete va puteti antrena gandirea si memoria.
- Analizati constient progresele care au loc in jurul dvs. (de exemplu, in domeniul tehnicii, al mediilor, al circulatiei) si intrebati-va cum ati putea beneficia de ele.
- Pastrati-va puterea de a va bucura de ceea ce este frumos in viata de zi cu zi. Daca gasiti probleme care sa va starneasca interesul, daca va puteti bucura de lucrurile placute si daca nu va resemnati in fata situatiilor grele, inseamna ca si starea sanatatii dvs. va fi pe masura asteptarilor.
460 FORMA MAXIMA
Trei plante contra vlaguielii de primavara
BUSUIOCUL, MAGHIRANUL si ROZMARINUL
- Combat excelent caderile de energie vitala, intelectuala si sufleteasca -
BUSUIOCUL
(Ocimum basilicum)
Vlaguiala de primavara este o boala pentru care nu exista medicamente. Ce sa prescrii pentru moleseala, pentru somnolenta si pentru cascat? Pentru indispozitia sufleteasca, indiferenta la soarele de pe cer? Si totusi, batranii nostri aveau leac si pentru “lingoarea” de primavara, pe care izbuteau s-o puna pe fuga cu o ramurica de... busuioc. Pretuit de mai toate popoarele europene, la romani busuiocul e rege, o planta “de suflet”, care, pe langa faptul ca aduce noroc, aduce si sanatate. Busuiocul este un tonic si un energizant cat se poate de potrivit pentru perioada schimbarii de anotimpuri, cand foarte multi dintre noi ne confruntam cu caderi de energie vitala, intelectuala sau sufleteasca. Iata, in continuare, cateva retete simple, care pun foarte bine in valoare efectul tonic al busuiocului.
- Maceratul la rece de busuioc - este considerat pe drept cuvant un adevarat elixir al tineretii, recomandat in cazurile de imbatranire prematura, in tulburari de menopauza, andropauza, sterilitate masculina si feminina, frigiditate etc. Inca nu este cunoscut efectul busuiocului asupra glandelor endocrine, dar este cert ca atat la femei, cat si la barbati, el este un regenerator rapid, oprind in acelasi timp procesele de uzura, care cunosc o accelerare in aceasta perioada de trecere. Cel mai eficient este maceratul obtinut prin tinerea a 4-8 lingurite de busuioc in apa, vreme de 8 ore, urmata de filtrare. Se bea acest preparat pe stomacul gol, de preferinta dimineata. Mai ales pe perioada primaverii, este recomandat ca, in paralel cu aceasta cura, sa se treaca si la o alimentatie in care sa predomine cruditatile.
- Pulberea de busuioc - are o capacitate miraculoasa de imbunatatire a starii psihice, fiind din acest motiv cat se poate de binevenita in anotimpul asteniei de primavara. Efectul busuiocului asupra sufletului este deocamdata destul de greu de explicat pe cale stiintifica. Se cunoaste faptul ca este un tonic si un stimulent nervos, dar aceste atribute sunt vagi, in comparatie cu complexa lui actiune invioratoare, usor euforizanta si echilibranta asupra starii psihice. Mai mult, busuiocul induce si o... traire mistica, facilitandu-ne, pur si simplu, apropierea de spiritual (motiv pentru care este folosit si in ritualul crestin). Conex cu aceasta deschidere sufleteasca pe care o creeaza, busuiocul mareste si capacitatea de control asupra emotiilor si reduce sensibilitatea la stres. Faceti in aceasta perioada o cura de minimum 14 zile, timp in care luati de patru ori pe zi cate o lingurita rasa de pulbere de busuioc cu apa. Preferabil ar fi ca pulberea sa fie cernuta (pentru a nu rani fina mucoasa bucala) si sa fie tinuta sub limba 10 minute, inainte de a fi inghitita. Rezultatele acestei cure simple este foarte posibil sa va uimeasca.
Povestea apei de busuioc si a tineretii fara batranete
Povestea adevarata care urmeaza, pe care am auzit-o de curand de la d-l Ioan Groza - cunoscutul terapeut naturist din Arad, mi s-a parut mai convingatoare decat orice alta pledoarie pentru folosirea busuiocului. “Acum ceva vreme, am cunoscut un cuplu cu adevarat neobisnuit. Ea era foarte tanara si luminoasa, iar el era foarte batran. Am crezut ca erau tata si fiica, iar cand ea mi l-a prezentat drept <
MAGHIRANUL
(Majorana hortensis)
Daca ar fi sa alcatuim o trusa de prim-ajutor, care sa fie compusa numai cu leacuri naturiste, cu siguranta ca aceasta planta - vanduta in mai toate alimentarele pe post de condiment - nu ar lipsi. Un simplu ceai fierbinte de maghiran face minuni. De la prima cana, ne va invada o caldura placuta, dupa care ni se va destinde, ca prin farmec, intreg corpul si, apoi, aproape fara sa ne dam seama, stresul si (eventual) suferinta fizica ori psihica vor deveni, cel putin pe moment, un vis indepartat. Repetat de mai multe ori intr-un interval scurt de cateva zeci de minute, tratamentul va face sa apara niste mici (si deloc neplacute) accese de temperatura, in care sistemul imunitar va distruge cu spor germenii unui potential guturai sau gripe, care in timpul primaverii lovesc mai perfid ca oricand. Daca aveti dureri de rinichi sau o cistita (lucru frecvent intalnit atunci cand se raceste brusc vremea), veti vedea cum ele trec ca prin farmec, iar eliminarea isi va relua fluxul firesc de la primele 4-5 cani de ceai fierbinte. Daca mai adaugam ca tratamentul intensiv cu ceai de maghiran amplifica exponential procesele de eliminare a toxinelor si a apei in exces din tesuturi, facandu-ne sa ne simtim usori ca o... zi de primavara, obtinem un tablou complet al actiunii acestui condiment miraculos. In cazul in care nu va vine sa credeti toate aceste minuni, atunci cel mai bine ar fi sa le experimentati si va garantam ca nu veti fi dezamagiti. Si, pentru a veni si in ajutorul celor care au sistemul nervos mai zdruncinat in aceasta perioada, va punem la dispozitie cateva informatii cu adevarat extraordinare, in ceea ce priveste dozajul maghiranului.
- Pentru o relaxare rapida si pentru a chema somnul, puneti o lingurita de maghiran la o cana de apa (indiferent de producator, el se gaseste bine maruntit, asa incat masuratoarea va fi usoara).
- Pentru a risipi astenia si pentru a va mari capacitatea de efort si concentrare, mariti doza la 2-3 lingurite de planta la o cana de apa.
- Pentru a alunga depresia si pentru a va induce o stare de buna dispozitie (la mentinerea careia trebuie dupa aceea sa contribuiti prin efortul propriu de a gandi pozitiv), luati o super-doza, unica, de 6 lingurite la o cana de apa.
Toate dozele recomandate sunt valabile atat pentru ceai, cat si pentru maceratul la rece. Maceratul la rece se obtine prin tinerea plantei in apa, la temperatura camerei, vreme de 8 ore, urmata de filtrare. Ceaiul (infuzia) se obtine prin tinerea plantei in apa clocotita vreme de 15-20 de minute, urmata de filtrare.
Important
Este preferabil ca toate plantele aromatice sa nu fie fierte, ci sa fie folosite ca macerat la rece. Totusi, atunci cand corpul are nevoie rapid de caldura, cand se urmareste decongestionarea cailor respiratorii, producerea transpiratiei, intensificarea rapida a proceselor de eliminare etc., se recomanda ceaiurile fierbinti.
ROZMARINUL
(Rosmarinus officinalis)
Legenda spune ca, intr-o primavara, o printesa imbatranita inainte de vreme a primit in dar cateva fire dintr-o planta parfumata. Cu aceasta planta, ea si-a facut o potiune cu care s-a uns cateva saptamani la rand si - minune! - a inceput sa intinereasca din zi in zi. Chipul ei si-a recapatat prospetimea si luminozitatea, zambetul i-a revenit si, asa cum se petrece de obicei in povesti, a venit un rege sa o ceara de sotie. Aceasta legenda nu precizeaza daca cei doi au trait sau nu fericiti pana la adanci batraneti, dar ne spune numele plantei - rozmarinul, originea printesei - Ungaria si denumirea potiunii magice - “apa ungureasca”. Foarte raspandita in zona de sud a Ardealului, istorioara este adevarata, iar rozmarinul are, intr-adevar, efecte magice.
Atat pentru uz intern, cat si pentru uz extern, aceasta planta, condimentara si medicinala deopotriva, pare facuta special pentru primavara, iar pentru a va convinge de acest lucru, va dam in continuare cateva retete special alese pentru acest sezon.
- Pentru inlaturarea anemiei - condimentati mancarurile (atunci cand sunt caldute, nu fierbinti) cu mult rozmarin: el are un efect tonic si ajuta la o mai buna asimilare a fierului. Acum, in perioada urzicii si a spanacului, este momentul sa fie imbunatatita capacitatea de asimilare cu ajutorul rozmarinului, asa incat curele antianemice sa aiba efectul scontat.
- In cazurile de instabilitate emotionala (care este strans legata de instabilitatea meteorologica) - se recomanda sa luati, pe nemancate, cate o lingurita de rozmarin maruntit (care se tine sub limba 15 minute inainte de a fi inghitit). El are efecte psihostabilizante puternice, fara insa a induce acea stare usor euforica (specifica maghiranului sau busuiocului). Inhalarea uleiului volatil de rozmarin are acelasi efect salutar de calmare a emotiilor.
- Contra hipotensiunii si pentru stabilizarea tensiunii arteriale - se recomanda administrarea a 2-3 lingurite de pulbere de rozmarin pe zi, pe stomacul gol. O cura tine minimum 14 zile, rozmarinul luandu-se in trei reprize: dimineata, la pranz si seara.
- Contra asteniei si a starii de slabiciune - se prepara o tinctura din 10-15 linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat si un pahar de apa. Componentele se amesteca bine si se lasa la macerat vreme de 10 zile, dupa care se strecoara, preparatul obtinut punandu-se in sticlute bine infundate, care se tin la loc intunecos. Se ia cate o lingurita de 3-4 ori pe zi, pe nemancate.
- Pentru intarirea memoriei - se ia tinctura de rozmarin, preparata in acelasi mod descris mai sus. Se ia dimineata si seara o lingurita diluata intr-un pahar de apa, pe stomacul gol. Cura dureaza patru luni, fiind cat se poate de salutara inceperea ei in acest sezon, cand anumite procese de degradare a memoriei sunt accelerate.
- Contra paraliziei faciale - se tin comprese cu apa calduta, in care au fost diluate cateva linguri (4-5 linguri la un pahar de apa) de tinctura de rozmarin, obtinuta dupa reteta de mai sus. De fapt, aceasta tinctura diluata este celebra apa ungureasca (initial, se facea cu rozmarin verde). Dupa unii terapeuti, eficienta creste foarte mult daca adaugam in apa ungureasca si zece picaturi de ulei de cedru (a aparut de curand in magazinele naturiste de la noi).
- Contra ridurilor si a ofilirii tenului - se pun cataplasme din doua linguri de rozmarin maruntit, amestecat cu apa calduta si invelit apoi in tifon. Chipul dvs. va capata vigoare si stralucire si va deveni invulnerabil la capriciile vremii prin acest tratament.
ILIE TUDOR
463 FORMA MAXIMA
Preveniti bolile cu polen si pastura
In conditiile alimentatiei moderne, bogata in calorii dar tot mai saraca in principii vitalizante, alaturi de miere, curele cu polen sau pastura, cu durata de cate o luna la fiecare 3-4 luni, sunt mai mult decat necesare. Dozele profilactice zilnice se stabilesc in functie de varsta consumatorului: 1-3 ani - 8 g polen sau 2 pastile de pastura; 4-5 ani - 12 g polen sau 4 pastile de pastura; 6-16 ani - 18 g polen sau 6 pastile de pastura; peste 16 ani - 25 g polen sau 8-10 pastile de pastura. Asociate mierii obisnuite (preferabil, poliflora), mierii propolizate (cu sau fara apilarnil ori laptisor de matca), aceste doze inlatura dezechilibrele, mentinand metabolismul la parametri optimi, consolideaza sistemul imunodepresor, mentin un tonus fizic si psihic ridicat, previn anemiile, leucemiile, calcemiile, bolile cardiovasculare, digestive si intestinale, previn insomniile, nevrozele si depresiile anxioase, previn aparitia adenoamelor de prostata, a tumorilor, a hepatitelor si a cirozelor, protejeaza impotriva infectiilor virale si microbiene, imunizeaza aparatul respirator etc. Confortul fizic si psihic, starea de optimism pe care o induce cura cu polen si pastura ne vor face mai generosi, mai dispusi sa ne intelegem aproapele. Incercati si veti observa dvs. insiva.
Vindecati-va cu polen si pastura
Forta curativa a polenului si pasturii este dincolo de orice indoiala. Daca sunt asociate cu alte produse ori preparate apicole, chiar si cele mai de temut boli bat in retragere. Pentru ca - subliniez acest lucru - una dintre cele mai valoroase insusiri ale acestor minuni ale albinelor este asociativitatea: nu numai cu alte produse apicole, ci si cu orice alta terapie complementara sau cu orice tratament alopat, pe care le potenteaza. Nu au nici un fel de efecte secundare, nici nu creeaza dependenta si - fapt de exceptie - bolile pe care le previn apiprofilactic le pot si vindeca! Pentru ca, reamintesc, niciunde in lume nu exista un alt medicament ori aliment-medicament care, intrunind calitatile enumerate mai sus, sa contina intr-un volum asa de mic, un numar atat de mare de principii vindecatoare.
Folosite terapeutic, dozele de polen ori de pastura sunt altele decat cele utilizate profilactic, depinzand de afectiune si de stadiul acesteia, de varsta, de sex, de greutatea corporala, de existenta unor alte afectiuni simultane. Spre exemplu, anemiile se vindeca: - in 90 de zile, luand cate 10-15 pastile de pastura zilnic; - in 180 de zile, luand cate 20-30 g de polen zilnic. Daca acestora li se asociaza miere cu laptisor de matca 2% sau miere propolizata 3%, timpul de vindecare se reduce la jumatate in ambele cazuri.
- Afectiunile digestive si intestinale, de la colite la ulcere cu nisa, se vindeca in 30-40 de zile, consumand zilnic 2 lingurite de polen sau 10 pastile de pastura, in asociere cu alte produse apicole si - dupa caz - cu unele ceaiuri.
- Afectiunile sistemului nervos se vindeca cu doze zilnice de 15-40 g polen ori 5-20 pastile de pastura, dar efectele sunt mai rapide si mai durabile daca li se asociaza propolisul si apilarnilul sau laptisorul inglobate in miere. Desigur, nu putem omite sa amintim otetul din mere si miere de albine, indicat in aceste boli.
- Calcemiile (cu etapele acestora: hipocalcemia, spasmofilia si osteoporoza) afecteaza indeosebi femeile, caz in care apar, de regula, chisturi ovariene, utere fibromatoase si noduli mamari. Agentii terapeutici, in aceste situatii, sunt alte produse apicole, dar actiunea lor poate fi potentata, luand zilnic 20-30 g de polen sau 10-15 pastile de pastura.
Exemplele ar putea continua, dar, inainte de a incheia, fie-mi ingaduit sa pun un ultim punct pe stiuta litera i: OAMENI, aparati mediul in care vietuieste minunata fiica a soarelui - ALBINA! Recunoscatoare voua, va va hrani, va va apara de boli si, la orice nevoie, va va vindeca!
Din farmacia albinelor
Pastura, minunata sora a polenului
- Luna mai, anotimpul exploziilor florale, va porni cat de repede si iuresul albinelor peste paduri si campii. Mierea, nepretuitul dar al trudei lor neobosite, va curge iarasi din stupi. Dar, alaturi de ea, fagurii ascund si alte elixiruri de sanatate -
Farmacia albinelor ofera oamenilor un veritabil izvor de sanatate, cuprins intr-o gama larga de produse irepetabile prin sinteza: miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, descapacitura, propolis, venin si ceara. In afara de ultimele trei enumerate, celelalte sunt alimente revitalizante fara egal, recunoscute ca atare de legislatia in vigoare. Toate la un loc insa, dar si fiecare in parte, sunt si veritabile medicamente. Din nefericire, foarte multi oameni stiu inca prea putine lucruri despre aceste produse absolut miraculoase.
Ce trebuie sa stim despre polen si pastura?
POLENUL este elementul masculin al florilor, pe care albinele il culeg in granule masurabile in microni. La un singur zbor, vizitand intre cateva zeci si cateva sute de flori, albina aduce grauncioare de polen in cosuletele picioarelor posterioare. Greutatea acestora este cuprinsa intre 0,006 si 0,015 g. In cele maximum 50 de zboruri pe care le efectueaza zilnic o albina culegatoare, ea imbogateste “tezaurul” stupului cu aproximativ 0,750 g polen.
Apicultorii recolteaza polenul “la urdinis”, inainte ca acesta sa ajunga in stup, apoi il usuca la temperaturi de 40¡C. Consumatorii acestui produs apicol trebuie sa stie ca exista polenuri monoflore - culese de la o singura planta (grauncioarele sunt monocolore), dar si polenuri poliflore - mult mai valoroase (grauncioarele de polen sunt culese de la o mare diversitate de plante si au cele mai diferite culori). Daca grauncioarele de polen nu “curg” unele peste altele, asemenea nisipului uscat, ci se leaga intre ele in mici conglomerate, fie ca au fost prost uscate, fie ca au fost necorespunzator depozitate. Consumat, un astfel de polen, devenit toxic, poate provoca grave deranjamente digestive.
Fiecare granula de polen, din multele care compun un grauncior, este alcatuita dintr-un invelis exterior - numit exina si un invelis interior - numit intina, care cuprinde doi nuclei, “miezul” folositor continand acizi cu certe proprietati antianemice, antileucemice si anticancerigene.
PASTURA. “Descarcat” in celulele fagurilor, polenul care ajunge in stup este preluat de catre albinele tinere (in primele sapte zile de viata, cand inca nu zboara). Ele il faramiteaza cu mandibulele, il framanta adaugandu-i enzime din corpul lor si il preseaza cu capul, prin lovituri aidoma celor ale berbecului, in celulele fagurilor, pe care le umplu in proportie de 2/3 din volumul lor. Sub influenta unor fermenti, a enzimelor adaugate la temperatura de 35¡C, in intunericul stupului, in conditii de umiditate atent controlate, are loc un limitat proces de fermentare. Albinele conserva acest “preparat”, adaugand miere in treimea goala a celulelor, apoi le astupa cu o pelicula fina de ceara. In felul acesta, cu un “stagiu” de minimum 30 de zile in stup, polenul devine pastura. Fireste, o “pastila” de pastura are forma celulei fagurelui si marimea a 2/3 din volumul acesteia, iar greutatea este cuprinsa intre 0,100 si 0,175 g, dar “puterile” ei sunt uriase pentru sanatatea puietului si a oamenilor. Numita de catre apicultori si “painea albinelor”, ea este folosita de catre albinele-doici, in proportii numai de ele stiute, la cresterea puietului. Daca pastura lipseste din hrana acestuia, albinele viitoare vor fi mai “debile”, vor trai mai putin, iar “poverile” de nectar, polen si apa pe care le vor aduce in stup vor fi mai mici.
Foarte putini apicultori se incumeta sa recolteze pastura: colonia de albine risca sa ramana fara “paine”, scade productia de miere si ceara, fagurele-”depozit” trebuie distrus inevitabil, extragerea din celule, migaloasa, cere prea mult timp, valoarea alimentara si terapeutica a pasturii este mai putin cunoscuta decat cea a polenului etc.
Compozitie chimica
Pastura are, in general, compozitia chimica a polenurilor din care provine: glucide, lipide, proteine, aminoacizi, vitamine, 27 de minerale - oligoelemente (sodiu, potasiu, nichel, titan, vanadiu, crom, fosfor, zirconiu, beriliu, bor, zinc, plumb, argint, arsenic, staniu, galiu, strontiu, bariu, uraniu, siliciu, aluminiu, magneziu, mangan, molibden, cupru, calciu si fier), un factor antibiotic, un factor de crestere, hormoni naturali, enzime, arome si 3-4% materii neidentificate.
Valoare alimentara
Nici un proces biologico-fiziologic normal nu este posibil fara prezenta a zece aminoacizi esentiali, continuti toti in polen si in pastura. Cate alte alimente pot fi totodata naturale si atat de complete? Din toate cate s-ar putea spune, este bine sa retinem: albina “stie” mai bine decat oamenii cu ce si cat sa-si hraneasca copiii (puietul!) complet si sanatos. Niciodata, nici un laborator din lume nu va reusi sa realizeze vreun aliment atat de bogat. O cura anuala de polen ori de pastura se recomanda tuturor oamenilor sanatosi, indiferent de varsta, ca o sursa inegalabila de confort fizic si psihic, de viata lunga si sanatoasa. O cura cu aceste minuni ale stupului este, in definitiv, o opera de profilaxie. Voi da un singur exemplu pentru copii: in perioada de crestere a sistemului osos (osteogeneza), vitaminele A, B, C, E si PP actioneaza eficient numai daca in organism exista suficiente cantitati de cobalt, cupru si calciu (iar asimilarea calciului conditioneaza pe cea a magneziului), in prezenta simultana a enzimelor si a celor zece aminoacizi esentiali. Care alt aliment poate oferi toate acestea intr-un volum atat de mic?
Ingrasa sau nu ingrasa polenul si pastura? Ei bine, NU! Cele doua produse pot fi folosite cu succes si in slabiri (previn anemierea prin abstinenta), dar si in cresterile in greutate dorite, asigurand tot ceea ce ii este necesar metabolismului (pare paradoxal, dar japonezii trateaza atat diareea, cat si constipatia... cu miere!). Ingrasa zaharul, aluaturile si proteinele animale (proteine saturate de gradul I), nu si proteinele din polen sau pastura (proteine vegetale nesaturate de gradul II).
Fiecare dintre aceste daruri, pe care natura (aveti grija de ea!), albina si apicultorul le ofera oamenilor, au certe proprietati biostimulatoare, imunodepresoare, antialergice, antialcoolice, antidepresive, decongestionante, depurative, inhibitorii, antibiotice, hematopoietice, osteogenetice, bactericide, antivirale si gerontologice. Spre exemplu, tulpinile de Staphylacoccus aureus, B coli, Salmonella B si D, ca si B. antracis sunt sensibile si inhibate de catre polen si pastura. Dar, luate impreuna cu miere, miere propolizata, tinctura de propolis, miere cu laptisor de matca ori cu apilarnil, actioneaza si impotriva tulpinilor de Pastorella ovium, Proteus Sp., Listeria monocyogenes, B. cereus si Cl. perfrigenes tip B.
Superioritatea pasturii fata de polen
Regretatul cercetator si apiterapeut dr. Mircea Ialomiteanu aprecia ca “pastura este recomandata in toate cazurile in care este indicat si polenul, dar mai ales in cele in care este necesara realizarea unui efect puternic, intr-o perioada mai scurta de timp”.
Intr-adevar, daca polenul este un aliment si un medicament remarcabil, este net depasit de pastura, ale carei efecte, intr-o gama foarte larga de afectiuni, sunt spectaculoase.
Afectiuni in care pot fi folosite polenul si pastura
Ar fi inutil sa facem o lista lunga de afectiuni care pot fi vindecate cu polen ori pastura. Inclusiv in miopatii, acestea dau rezultate neasteptate, indeosebi in asocierea cu alte produse apicole. Alaturi de propolis, pastura si polenul sunt singurele produse apicole eficiente in tratarea diabetului. De la anemii (vindecate cu pastura in jumatate din timpul necesar prin folosirea polenului), pana la epilepsii, leucemii si cancere, fara a mai aminti distrofiile, rahitismul, hipocalcemia, osteoporoza, bolile de piele, digestive, respiratorii, ori cardiovasculare - polenul si pastura au o valoare terapeutica incomensurabila. Desigur, dozele in care aceste produse apicole pot fi consumate se stabilesc in functie de varsta, de afectiune si de greutatea corporala.
Recoltarea
Cel mai bun timp pentru producerea si recoltarea pasturii este primavara si inceputul verii. Oricat de multa pastura va fi recoltata, cu siguranta va fi cu mult mai putina fata de nevoile celor aflati in suferinta. Acum si pe aceasta cale, multumind revistei pline de suflet “Formula AS”, indemn pe toti apicultorii sa acorde atentia cuvenita recoltarii pasturii. In timp, munca lor va primi, sunt sigur, si recunoasterea materiala cuvenita.
Prof. VASILE ANDRITOIU
str. Unirii, bl. 4, sc. 3, et. 4, ap. 45, Targu-Jiu, jud. Gorj, cod 1400, tel. 053/21.21.04, 095/52.96.46
FORMA MAXIMA 465
SALATA, RIDICHEA si CEAPA VERDE
- Trei trufandale cu valoare de medicament -
- Daca in primavara aceasta ati uitat sa va curatati organismul cu o cura de leurda, de papadie sau de spanac, timpul nu e pierdut. Luna mai e bogata in alte soiuri de ierburi si de verdeturi, menite sa va dea sangele la spalat. Luati-va cosul si poftiti cu noi la piata, ca sa targuim impreuna trufandale gustoase si proaspete, cu valoare si de medicament. Indiferent pe care din ele o alegeti, cura trebuie sa tina fix zece zile.
Tonusul dvs. va exploda -
SALATA VERDE
Este unul din foarte putinele alimente naturale, cu gust amarui, din bucataria traditionala romaneasca. Prea scumpe pentru buzunarele noastre, andivele si anghinarea (cu principii amare si mai accentuate) raman pe tarabele vanzatorilor.
Substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cand sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia ("lenea") organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. In medicina calugareasca, alaturi de semintele de dovleac, salata era un remediu purificator extraordinar, fiind folosita pentru vindecarea unei vaste game de boli, de la simplele colite, la temutul sifilis sau la cancer. Este important de retinut ca exista trei lucruri care transforma salata verde dintr-un banal aliment intr-un veritabil medicament:
1. Cantitatea de salata verde consumata zilnic - se mananca minimum 150 g de salata, pe stomacul gol, inainte de fiecare masa.
2. Modul de preparare - salata trebuie asezonata numai cu ingrediente naturale: ulei de floarea-soarelui sau de masline presat la rece, otet natural de mere sau suc de lamaie proaspat stors, sare grunjoasa. Ideal este sa consumam salata la maximum un sfert de ora de la preparare, pentru ca altfel principiile sale active se deterioreaza.
3. Asocierea cu alte alimente - intr-o cura de primavara, trebuie evitata situatia in care "doi incarca, doi descarca", adica nu vor fi consumate in paralel alimente care sa ne impovareze organismul cu toxine, cum ar fi carnea, prajelile, produsele de patiserie ori cu aditivi sintetici. Inlocuiti-le cu orez integral, paste fainoase sau fulgi de grau, porumb sau ovaz.
Iata cateva indicatii ale curei cu salata verde:
- Diskinezie biliara, hepatita cronica - se recomanda salata creata, cu frunzele ceva mai tari, care desi sunt mai aspre si destul de amare, au un efect puternic de drenare a ficatului si de stimulare a activitatii sale.
- Obezitate - se consuma salata verde atat inainte de masa, cat si in timpul ei, cu alte feluri de mancare. Daca veti reusi sa consumati 500 g de salata pe zi, veti constata dupa o saptamana o scadere sensibila in greutate. Motivul? Accelerarea proceselor de eliminare, reducerea volumului de hrana bogata in calorii si, nu in ultimul rand, o reglare spontana a apetitului.
- Ateroscleroza, tromboflebita si arterita obliteranta - se consuma salata verde, asezonata cu uleiuri obtinute prin presare la rece si otet de mere. Cele trei componente au efecte puternice de curatare a vaselor de sange, de reducere a colesterolului, precum si de fluidificare a sangelui.
- Digestie lenta - cu un sfert de ora inainte de masa, se consuma salata verde acrita din belsug cu otet de mere si presarata cu putin piper negru. Efectul este garantat.
- Hiperexcitabilitate sexuala - unul din motivele pentru care salata (la fel ca si laptuca ori semintele de dovleac) e un leac monastic este faptul ca diminueaza pasiunile fizice si ajuta la controlul simturilor. Ca atare, consumarea sa din belsug este recomandata ca tratament nu numai in hiperexcitabilitate sexuala la femei si barbati, ci si in alcoolism, apetit alimentar exacerbat ori chiar in dependenta de narcotice.
- Constipatie - se recomanda adaugarea uleiului de masline in salata si acrirea ei cu suc de fructe verzi (corcoduse, prune, caise etc.). Salata verde, avand un volum mare, joaca rolul unui piston care impinge continutul intestinului si il curata, iar celelalte doua ingrediente mentionate faciliteaza procesele de eliminare.
- Bolile produse de intoxicare (guta, reumatism, alergie etc.) - consumul unor mari cantitati de salata verde faciliteaza eliminarea toxinelor, mai ales prin intestinul gros. Secretul reusitei tratamentului este sa mancati o cantitate suficienta de salata zilnic si sa beti multe lichide (apa de izvor, ceai de banutei ori de papadie).
RIDICHILE DE LUNA
Simpaticele ridichi, cu culoarea lor rosie, vie, au fost aduse din inima Asiei, in urma cu mii de ani. Cariera lor de medicament incepe din Egiptul Antic, ele fiind administrate sclavilor ce lucrau la piramide, pentru a le mentine sanatatea nealterata si a le da putere de munca. Medicii greci si romani au folosit-o pentru potolirea tusei, curatarea organismului si stimularea apetitului. Personalitati mari ale medicinii antice: Dioscoride, Hipocrate, Teofrast au inclus ridichea in tratatele lor. Apoi, in Evul Mediu, ridichile au fost leac de taina la curtile regale, pentru a combate otravurile. Un savant al Renasterii mentioneaza ca ridichile neutralizeaza otravurile, elimina tumorile maligne din viscere si curata vezica de pietre.
In medicina noastra populara, ridichea era recomandata contra galbinarei, a tusei si a veninului (afectiuni digestive care dau regurgitatii amare), a urticariei. Gustul sau iute si actiunea rapida au facut-o un medicament de prim ordin. Iata un mic indrumar terapeutic pentru ridichile rosii:
- Boli de plamani - se face o cura cu ridichi rosii, se mananca minimum 10 ridichi pe zi, in salata cu ceapa verde. Ridichile rosii au o actiune antiinfectioasa remarcabila si favorizeaza degajarea cailor respiratorii, prin expectoratie. Eficienta tratamentului creste, daca se adauga si frunzele de ridichi, care au efecte vitaminizante si detoxifiante.
- Colita de putrefactie - ridichea de luna este un antiseptic energic si stimuleaza vezica biliara sa secrete mai mult. Se mananca de doua ori pe zi salata de ridichi taiate marunt si amestecate cu putin ulei si otet de mere. O cura dureaza minimum 10 zile.
- Migrena - substantele continute de ridiche calmeaza starile de excitatie cerebrala si au actiune extrem de favorabila asupra digestiei. Atunci cand apar dureri de cap insotite de voma, regurgitatii amare in gura, stare de inapetenta si greata, se consuma 2-3 ridichi crude pe stomacul gol. Efectul va aparea in maximum 20-25 de minute.
- Boli de ficat, dispepsie, diskinezie biliara - ridichile rosii sunt drenoare hepatice, stimuleaza secretia de bila si ajuta la eliminarea ei. Primavara, toti cei care sufera de ficat si de bila ar trebui sa faca o cura cu ridichi rosii, consumate pe stomacul gol, inainte de masa, ca aperitiv.
- Pietre la vezica biliara si pietre la rinichi - calculii nu se mai dezvolta si sunt maruntiti daca se beau, de trei ori pe zi, 6 linguri cu suc de ridichi rosii. Este un leac foarte eficient si mai usor de tolerat de tubul digestiv decat sucul de ridiche neagra, care este mai dur.
- Alergie - radacina si frunzele ridichii de luna mobilizeaza toxinele din corp si ajuta la eliminarea lor, echilibrand rapid procesele imunitare. Este, din acest motiv, un leac traditional pentru tratarea urticariei. Se beau zilnic zece linguri de suc pe stomacul gol si se consuma multa ridiche cruda, in salate.
FRUNZELE RIDICHII DE LUNA
Sunt mai putin cunoscute ca aliment, in ciuda proprietatilor lor terapeutice remarcabile. Contin vitaminele A, B1, B2, C in cantitate mai mare decat radacinile. Sunt indicate in boli hepatice si biliare (diskinezie biliara, litiaza biliara), in scorbut si rahitism, in hiperexcitabilitate nervoasa, intoxicatii.
In alimentatie, frunzele de ridiche se folosesc sub forma de zarzavat in supe (se taie marunt si se adauga dupa ce a fost terminata prepararea termica) sau ca salata. In salatele de cruditati, alaturi de telina, radacinile de ridiche si de morcov, tarhon verde, leustean au efecte antitoxice, antilitiazice (provoaca distrugerea pietrelor la bila), depurative (determina mobilizarea si eliminarea toxinelor din organism), drenoare hepatice foarte puternice.
CEAPA VERDE
Medicina veche dadea o larga intrebuintare cepei, aliment-medicament de prima mana. In Egipt, tara ei de origine, ceapa era divinizata, ea fiind utilizata la prepararea multor remedii medicale. Acelasi statut il avea si la popoarele antice din Asia Mica. Denumirea de ceapa se pare ca i se datoreaza medicului roman Plinius, cu denumirea aceasta din Evul Mediu ajungand pana in timpul Renasterii, cand au fost descoperite varietatile de ceapa care se cultiva acum.
Se spune ca ceapa ne da viata lunga. La vecinii nostri bulgari, ea este un aliment national si iata ca bulgarii traiesc peste media obisnuita, multi oameni atingand suta de ani. Se povesteste, de asemenea, ca o mexicanca, decedata la 120 de ani, si-ar fi atribuit longevitatea cepei, cu care se hranise in cantitati impresionante, inca din frageda copilarie. Mancase ceapa la fiecare masa. Fara indoiala ca proprietatile reintineritoare, purificatoare si stimulente ale proceselor de regenerare cele mai puternice le are ceapa verde. In cazul fiintei umane, este cunoscut faptul ca activitatea hormonala a unui copil este net diferita de cea a unui adult. In cazul regnului vegetal, lucrurile stau la fel - iata, asadar, motivul pentru care ceapa verde are proprietati mult diferite fata de cele ale cepei adulte. Sa vedem in continuare care sunt afectiunile care raspund cel mai bine la cura cu ceapa verde.
- Alergia - ceapa verde are efect diuretic si depurativ, regland si activitatea anumitor glande din corp, motiv pentru care este considerata un antialergic natural de prima mana. Inaintea inceperii masive a polenizarii, care va avea loc in curand, se recomanda consumul a 6-10 fire de ceapa zilnic, eventual cu alte verdeturi, dar fara alimente consistente.
- Eczeme aparute pe fondul dereglarilor hormonale - in urma cu mai multi ani, studiind lucrarile doctorului Jean Valnet, am observat faptul ca in acest tip de eczeme se acorda o mare importanta tratamentului cu trei legume: ceapa verde, mararul si telina. In practica, aveam sa constat disparitia aproape miraculoasa (in 2-3 zile) a unor eczeme care se mentineau de ani, atunci cand a fost consumata o combinatie din aceste trei legume verzi, pe stomacul gol.
- Acnee - mai ales la tineri, o cura cu ceapa verde are darul sa readuca la locul lor hormonii "jucausi" si sa curete tenul. Vreme de 14 zile, se consuma preponderent (70% din hrana) cruditati si se mananca 10 fire de ceapa verde pe zi, cel mai bine in combinatie cu salata verde si cu telina.
- Diabet - este stiut ca ceapa este unul din cele mai puternice si mai la indemana hipoglicemiante, fiind in mod special recomandata diabeticilor. Ceapa verde are in plus, fata de cea obisnuita, proprietati diuretice si reglatoare endocrine. Este indicata pentru cure de lunga durata, avand efecte puternice chiar si in diabetul in faze avansate.
- Boli renale cronice - se recomanda consumul de ceapa verde zilnic, mai ales dimineata si seara. Pentru a spori puterea acestui remediu, se asociaza in salate cu tarhon verde si ridichi (radacina si frunza).
- Ciclu menstrual dureros, neregulat, acumulare de apa in tesuturi - se fac cure de lunga durata cu salate de ceapa, telina verde si salata verde, asezonate cu suc de lamaie. Salata se consuma inainte de fiecare masa. Pe tot parcursul curei (care ar fi bine sa dureze minimum 21 de zile) se consuma cat mai putine proteine (carne, peste, oua, leguminoase) si grasimi (prajeli, margarina, unt).
- Sterilitate, impotenta hormonala - chiar daca nu este la fel de rapida ca Viagra, cura indelungata cu ceapa verde are rezultate mai sigure si in nici un caz nu va va crea probleme cardiace, ci din contra. Se consuma zilnic 10 fire de ceapa verde, eventual impreuna cu telina (radacina si frunze), tarhon si patrunjel verde, usturoi verde si morcov (frunze si inflorescente). ILIE TUDOR
467MEDICINA NATURISTA
O floare in lupta cu alergiile:
TREI-FRATI-PaTATI
(Viola tricolor)
De multa vreme n-a fost iarba atat de inalta si atat de plina de flori! Ploile din anul acesta au facut adevarate minuni. in padurea din spatele casei mele, (care de fapt este un bloc din Brasov, dar asezat in plina natura), rasar in fiece zi fel de feluri de plante, daruri nesperate de frumusete si sanatate, lasate noua de Creator. Mergand intr-o zi la izvor, langa un soc gata sa dea in floare, am zarit o panseluta salbatica. Subtirica, fragila, se bucura din toate puterile ei de viata, inaltandu-si petalele galbene catre soarele stralucitor. Cunoscuta sub numele de trei-frati-patati (sau barba-imparatului), ea este una din plantele medicinale specifice inceputului verii, harazita sa ne apere de “febra fanului”, cum i se spune alergiei in popor. Copie fidela a panselei mari, de gradina, are petalele mai pestrite si mai firave, fiind daruita insa cu har ceresc. Si in natura, ca si in viata, modestia ascunde virtuti.
Mic istoric
Zice-se ca au fost odata trei feciori de imparat frumosi si viteji, care s-au pornit cu totii la lupta, sa biruiasca un balaur infricosator, care inspaimanta de ani de zile pe supusii tatalui lor, furandu-le copiii, pustiindu-le holdele si intunecandu-le soarele. Numai ce au ajuns in vizuina fiarei, si au inceput a se lupta cu ea, de s-a oprit soarele pe cer, ca sa se uite. Cand erau gata sa-l rapuna, balaurul le-a spus ca, daca nu l-or lasa in viata, mare napasta se va abate asupra lor. Dar ei aveau inimi viteze si nu s-au dat inapoi, omorandu-l. Si numai ce si-a dat suflarea jivina, ca toata fata si pielea li s-a umplut de bube, si din frumusetea lor stralucitoare nu a mai ramas nimic. Cum nu se mai puteau arata asa in lume, ei s-au pus in genunchi si au inceput a se ruga cu lacrimi la bunul Tata din Ceruri sa le curme suferinta. Iar Dumnezeu le-a ascultat ruga si i-a transformat pe cei trei frati intr-o floare cu tulpina frageda, cu miros abia simtit si suav ca tineretea lor, care vindeca toate bolile pielii. Acea floare se cheama si acum trei-frati-patati. Si daca tot v-am spus povestea ei, sa vedem unde o gasim, cum o culegem si cum o putem folosi pentru a ne redobandi sanatatea.
Descrierea plantei
Originara din Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord, panseluta salbatica (trei-frati-patati) creste spontan pe campii si pe pajisti, in locuri virane si la margini de drum. Mare iubitoare de lumina, uneori formeaza adevarate lanuri colorate si parfumate. in zona campiei, florile au culoare galben deschis (ca lamaia), cu pete albe catre interior. La munte, culoarea ei specifica este albastru spre violet, cu mijlocul galben. Floricelele cresc cate una singura pe tulpina, iar frunzele sunt ovale, cu marginea dintata.
Recoltarea
De la trei-frati-patati se foloseste numai partea aeriana. Tulpina, cu frunze si flori, se taie cu un cutit, pentru ca, prin smulgere, planta ar fi distrusa. Dupa culegere, planta se usuca la umbra, in straturi subtiri. Timpul optim de recoltare: lunile iulie, august si septembrie.
Fiind o planta foarte bogata in apa, dupa uscare, dintr-un brat de tulpini n-o sa va ramana mai mult de o mana de planta. Si inca un amanunt: in timpul uscarii, veti auzi niste fosnete si pocnete stranii. Nu cumva sa credeti ca v-a intrat in casa un priculici! Pur si simplu capsulele plantei explodeaza.
Moduri de preparare
Infuzie. Se macina planta cu o rasnita de cafea sau se piseaza bine in piua ori in mojar; se iau patru linguri de planta si se pun intr-un sfert de litru de apa (o cana de ceai) la inmuiat, de seara pana dimineata, cand se filtreaza maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca o cana de apa clocotita; se lasa sa se raceasca vreme de jumatate de ora la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. La sfarsit, se combina infuzia cu maceratul la rece, iar preparatul obtinut se bea pe parcursul unei zile. Acest remediu este unul din cele mai puternice depurative cunoscute in fitoterapia noastra, mobilizand toxinele si accelerand eliminarea lor pe toate cele trei cai: transpiratie, urina si prin scaun. in bolile mai usoare, se beau doua cani pe zi din acest remediu, pe stomacul gol, dimineata. in bolile mai grele, se beau patru cani pe zi. O cura dureaza minimum 21 de zile.
Decoctul. in tusea grea (cu multe secretii), in astmul in faza acuta, precum si in bronsita, cele mai bune rezultate le da decoctul de planta. Acesta se obtine la fel ca ceaiul descris mai sus, doar ca, in loc sa oparim planta cu o cana de apa dupa filtrare, o vom fierbe vreme de 5 minute la foc mic.
Bolile care se vindeca cu trei-frati-patati
- Alergia la polen si praf - Toti cei care stranuta la contactul cu polenul sau cu praful, care au urticarii pe piele, senzatii de sufocare, carora le curg nasul si ochii, ar trebui sa incerce macar o cura de trei saptamani cu ceai de trei-frati-patati. Se beau 2-4 cani pe zi, pe stomacul gol, iar efectul este foarte posibil sa va surprinda intr-un mod foarte placut: aceasta planta nu numai ca previne reactia alergica, dar poate chiar stopa un proces alergic deja declansat (in cateva ore).
- Astmul si bronsita alergica - La fiecare schimbare de anotimp, se face o cura in care se bea ceai de trei-frati-patati, cate o cana, de 3 ori pe zi. Ceaiul se bea indulcit cu miere de salcam. Atunci cand boala este in faza acuta, se bea decoct de trei-frati-patati, care are darul de a debloca rapid caile respiratorii.
- Psoriazisul si alte dermatoze alergice - Mereu cand vine vorba despre psoriazis, mi-aduc aminte de o doamna pe care am cunoscut-o in anii de studentie, cand abia incepeam sa patrund tainele ierburilor de leac. ii sunt foarte recunoscator acelei doamne, deoarece cazul ei mi-a dat foarte multa incredere in plante si in puterea tamaduitoare a naturii, incredere de care aveam mare nevoie la inceput. in cazul ei, boala a debutat foarte repede: au aparut pe corp un fel de pete rosii, care dupa aceea au prins cruste, iar in cateva luni s-au extins si au cuprins 70% din corp. Diagnosticul: psoriazis. A fost internata in spitalul de boli de piele vreme de cateva luni, a facut tot felul de tratamente, dar nici un rezultat. Disperata de starea in care ajunsese, satula sa tot umble pe holurile spitalului “pictata” cu solutii de toate culorile curcubeului, care nu aveau nici un efect, s-a hotarat sa urmeze un tratament inedit: nu a mai mancat nimic vreme de 7 zile, a baut numai ceai de trei-frati-patati (doi litri pe zi) si s-a rugat, seara de seara, la lumina stelelor care se vedeau prin geamul salonului de spital si care-i tinea loc de lumanari. Doctorul care o trata i-a spus sceptic: “Fa-o si pe asta, oricum nu mai ai ce pierde”. Nu mica a fost mirarea aceluiasi medic cand, dupa o saptamana, corpul pacientei sale a inceput sa se curete de la sine si sa ramana de parca nici nu ar fi existat boala vreodata. Pacienta a urmat apoi o cura alimentara cu vegetale (fara carne si bautura), a mai luat din cand in cand din ceaiul miraculos... Au trecut de atunci aproape 20 de ani, iar boala aceea cumplita a ramas un vis, nu a mai revenit niciodata.
- Acneea - Este o afectiune care raspunde extraordinar de bine la tratamentul cu regim vegetarian (mai ales cu cruditati) si ceaiuri depurative. Cum aceasta iarba este o adevarata regina printre plantele de dezintoxicare, va recomandam o cura de 30 de zile, cu un litru de ceai baut zilnic, pe stomacul gol, adaugand, pentru cei care au avut probleme hepatice, o jumatate de lingurita rasa de iarba de rostopasca, la litrul de ceai. Dupa primul tratament, faceti o luna de pauza si, chiar daca nu au aparut rezultatele pe care le asteptati, mai faceti apoi 30 de zile de cura. Efortul va merita!
- Rinita si rinosinuzita alergica - Indiferent daca este vorba de o afectiune pe fond alergic sau pe fond infectios, cura cu ceai de trei-frati-patati (2-4 cani pe zi) va va ajuta. Faceti, asadar, un tratament intern cu acest ceai, la care adaugati aspiratiile nazale facute astfel: in jumatate de pahar cu decoct foarte concentrat (aveti reteta mai sus), puneti un sfert de lingurita de sare grunjoasa si amestecati bine; puneti in causul palmei aceasta solutie si aspirati-o cu o nara, pana simtiti ca locul s-a curatat bine, apoi continuati cu cealalta nara. Rezultatele va vor uimi.
- Bolile grave, produse de intoxicare (reumatism degenerativ, cancer cu diverse localizari, dereglarile endocrine) - in toate aceste afectiuni, tratamentul consecvent cu plante purificatoare inseamna, nu este o exagerare, ca ati rezolvat pe jumatate lucrurile, oricat de grave ar fi. Se fac cure indelungate cu ceai de trei-frati-patati, care va fi folosit in locul apei de baut. Acest tratament, in aparenta banal, va declansa procese de purificare foarte puternice, va pregati terenul pentru alte remedii specifice bolii respective si, nu in ultimul rand, va elimina efectele nefaste ale medicamentelor chimice pe care eventual le-ati luat.
Uz extern
Pentru tratarea dermatozelor, a bubelor dulci si a scurgerilor vaginale (leucoree), se face infuzie din 4 linguri de planta maruntita, la o cana de apa clocotita (pentru boli de piele) sau la un litru de apa (pentru leucoree). Se lasa acoperit 30 de minute. Se strecoara. Se aplica comprese in dermatoze si bube dulci, se fac spalaturi vaginale pentru leucoree.
Sfatul... pisicii mamei mele
De zece ani, mama mea are cea mai mofturoasa pisica pe care am vazut-o vreodata, mofturoasa atat la mancare, cat si asa, in general. Singurul fel de “hrana” pe care Susu (asa o cheama) insa nu-l refuza niciodata, oricat de prost dispusa ar fi (au si animalele toane, chiar daca nu atat de insuportabile ca oamenii), este iarba de trei-frati-patati. Nici cea mai apetisanta bucatica de carne nu se compara cu aceasta delicatesa 100% vegetala, pe care o consuma cu o placere imensa. Anul trecut, cand a fost seceta si nu am avut suficienta planta, a luat o boala care a facut sa-i cada foarte tare blanita - un motiv serios pentru ca ai casei sa se aprovizioneze din belsug anul acesta cu acest elixir. Animalele simt instinctiv ca au nevoie de purificare, de o spalare de toxine a organismului. Noi, oamenii, trebuie sa ne ingrijim de sanatate, folosindu-ne intelepciunea. S-o folosim acum, in pragul acestei veri luminoase, cand campurile si locurile virgine sunt pline de trei-frati-patati.
ILIE TUDOR
469ACTIVATI MECANISMELE DE SLABIRE ALE CORPULUI DVS.
Exista noua substante care controleaza metabolismul grasimilor. Asadar, folositi la maximum aceste posibilitati naturale de slabire.
1. Iodul - motorul metabolismului. De el are nevoie tiroida, pentru a produce hormoni care stimuleaza metabolismul si ard grasimile. Strategia de slabire: beti zilnic un pahar de lapte degresat; de doua ori pe saptamana, mancati peste sau fructe de mare; folositi sare iodata.
2. Fierul - dispecerul energetic. Strategia de slabire: mancati salata verde, legume, frunze, fasole, mazare, paine integrala.
3. Magneziul - managerul eliminarii grasimilor. Comanda o intreaga armata de substante auxiliare, ce desfac moleculele adipoase si le transporta in sange, pentru a fi prelucrate. Strategia de slabire: mancati nuci, seminte, samburi, banane. Rosiile si leguminoasele sunt si ele mari furnizori de magneziu.
4. Vitamina C - un talent multilateral. Participa direct sau indirect la toate procesele de ardere a grasimilor. Blocheaza depozitarea grasimii in tesuturi si activeaza metabolismul. Strategia de slabire: mancati legume si fructe proaspete (deosebit de bogate in vitamina C sunt, de exemplu, ardeii, varza, citricele, kiwi).
5. Albumina - stimulentul celulelor. Cu cat exista mai multa albumina in sange, cu atat mai vie este activitatea celulelor, cu atat mai rapid se desfasoara metabolismul. Strategia de slabire: preferati albumina vegetala (de exemplu, cea din linte sau fasole).
6. Acizii grasi nesaturati - “grasimile slabe”. Acizii grasi nesaturati sunt niste adevarati supraveghetori ai greutatii corporale si ajuta la arderea rezervelor de grasime din celule. Strategia de slabire: mancati peste oceanic, de pilda, scrumbie, somon, macrou (contin in cantitate mare pretiosii acizi grasi Omega 3), folositi uleiuri de calitate (de masline sau dovleac).
7. Soarele - mare sursa de impulsuri. Lumina soarelui inveseleste, invioreaza si ajuta multe dintre procesele ce compun metabolismul. Strategia de slabire: inmagazinati radiatia solara - dar cu masura. O plimbare zilnica, de 30 de minute, in plin soare, va e suficienta.
8. Frigul - consumatorul de grasimi. In conditii de frig, hormonii stresului impun scoaterea din depozite a unei anumite cantitati de grasime necesara incalzirii corpului. Strategia de slabire: creati-va in locuinta zone de climat diferit. Trecerea de la caldura camerei de zi la racoarea dormitorului va accelera arderea grasimilor. In acelasi timp, intariti-va sistemul imunitar cu dusuri alternative si sauna.
9. Sportul - modelatorul corpului. Muschii sunt oricum consumatori de grasimi. Activati de miscare, ei absorb, pur si simplu, grasimea din depozite. Strategia de slabire: alergati zilnic. Dar faceti si o plimbare cu bicicleta, patinati si inotati, dansati - orice va trece prin minte si va face placere. GILDA FILDAN
472 MEDICINA NATURISTA
Plantele lunii iulie
NAPRASNICUL si MARUL-LUPULUI (Doi adversari redutabili ai cancerului)
Se spune ca Dumnezeu a lasat pentru fiecare boala si suferinta cate o planta de leac. Miile de vindecari realizate in ultima vreme la noi in tara cu ajutorul lor sustin intru totul aceasta afirmatie.
Iata de ce acum, in miezul verii, cand noua recolta de plante medicinale umple lumea de farmec si de culori, e cazul sa ne intoarcem privirea asupra lor. In flora medicinala a tarii noastre sunt in jur de o mie de plante, din care doar o suta sunt folosite in mod curent, vreo doua sute sunt folosite doar de cativa vindecatori populari, restul fiind aproape necunoscute. Cele doua plante pe care le prezentam erau, pana cu putina vreme in urma, scufundate in anonimat. Repuse in circulatie prin paginile “Formulei AS”, naprasnicul si marul-lupului sunt astazi adevarate vedete, campioane in lupta cu cancerul. Forta lor tamaduitoare este insa cu mult mai extinsa, acoperind o arie larga de boli. Un motiv important pentru a face in continuare o scurta si necesara recapitulare a proprietatilor lor, acum cand ele se afla in plina perioada de recoltare.
NAPRASNICUL (Geranium robertianum)
(Ciocul cucoarei, iarba sangelui, inchegatoare, priboi, sovarf)
Proprietati terapeutice (exceptionale)
Dupa doi ani de observatii asupra acestei plante, au iesit in evidenta cateva proprietati ale sale, exceptionale in tratamentul urmatoarelor afectiuni: cancer, stari precanceroase, tumori benigne, sterilitate masculina si feminina, afectiuni inflamatorii ale intestinului. El s-a dovedit si un adjuvant pretios in tratarea diabetului, herpesului (mai ales genital), a diverselor disfunctii hormonale, a epistaxisului, a bolilor pulmonare asociate cu o puternica devitalizare. Un secret al puterii tamaduitoare a naprasnicului este actiunea sa vitalizanta foarte puternica, fiind extrem de eficient mai ales la pacientii slabiti de boala, cu resurse vitale scazute, cu un sistem imunitar deprimat. O alta trasatura importanta este actiunea sa reglatoare hormonala deosebita, el avand un efect asemanator progesteronului. In plus, este un adevarat balsam pentru tubul digestiv, taninurile pe care le contine in tulpinile sale cicatrizand leziunile, reducand inflamatiile, inactivand focarele de infectie. Un alt element important este ca naprasnicul are o toxicitate foarte redusa, el putand fi folosit practic fara risc.
Asa cum s-a afirmat anterior, o calitate foarte importanta a naprasnicului este efectul sau revigorant. Din vremea dacilor, el este folosit contra sterilitatii feminine si masculine, contra impotentei, pentru reintinerire. Un terapeut austriac, Rudolf Breuss, povesteste ca a tratat simultan opt cupluri, care nu puteau avea copii si incercasera toate tratamentele hormonale posibile. Dupa o cura cu ceai de naprasnic timp de patru luni, toate cele opt femei ramasesera insarcinate. Recent, am vazut un caz de sterilitate masculina vindecat spectaculos cu ajutorul acestei plante. Pacientul, in varsta de 30 de ani, a tinut mai intai un regim de dezintoxicare (alimentatie fara carne, fara aditivi sintetici, fara zahar, fara alcool si tutun) de 45 de zile, dupa care a trecut la o cura cu ceai de naprasnic de trei saptamani. Analiza facuta ulterior a pus in evidenta faptul ca numarul de spermatozoizi crescuse de la 70 de milioane la 100 de milioane pe centimetru cub, iar motilitatea acestora se imbunatatise extraordinar, medicii constatand uluiti ca pacientul (tratat fara efect vreme de 4 ani cu medicamente clasice) era complet vindecat dupa doar doua luni de tratament cu alimentatie vegetariana si naprasnic.
Preparare si administrare
Pulberea de naprasnic: se macina fin planta uscata, in piua sau cu rasnita electrica, dupa care se cerne prin sita pentru faina alba; din pulberea fina rezultata se iau 1-2 lingurite de trei ori pe zi; planta se tine sub limba vreme de un sfert de ora, dupa care se inghite cu apa.
Cu aceste remedii s-au obtinut rezultate extraordinare in cancer (mai ales uterin si ovarian, de prostata, al vezicii urinare, mamar, pulmonar, intestinal), adenofibrom uterin si mamar, chist ovarian (ovare polichistice), leucemie, sechele ale iradierii, lichen plan oral. Unii terapeuti folosesc in cancer naprasnicul si ca un remediu complementar spanzului - naprasnicul opreste diareea (unul din efectele neplacute ale spanzului), revigoreaza organismul si anihileaza partial toxicitatea spanzului.
Ceaiul de naprasnic: o mana de frunze si flori uscate nemacinate se pun cu o cana (250 ml) de apa la inmuiat de seara pana dimineata; dimineata se filtreaza licoarea rezultata (care nu este altceva decat un macerat), iar planta ramasa se fierbe unu-doua minute. Se lasa sa se raceasca vreme de jumatate de ora la temperatura camerei acest decoct, apoi se filtreaza; la sfarsit, se combina maceratul cu decoctul racit; se beau 3-4 cani din acest ceai pe zi, pe stomacul gol. Ceaiul se bea inghititura cu inghititura (unii terapeuti recomanda sa se bea cu lingura). Este extrem de eficient in tratarea sterilitatii (la barbati si la femei), a impotentei, frigiditatii, diabetului, afectiunilor pulmonare (pneumonie, tuberculoza, mai ales asociate cu o stare de slabiciune generala), reumatismului.
Extern, se fac spalaturi cu acest ceai in tratarea leucoreei si a herpesului genital. Pentru tratarea epistaxisului (curgea sangelui din nas), intr-o cana de ceai concentrat de naprasnic se pune o lingurita de sare si se amesteca bine. Din aceasta solutie se pune putin cate putin in nas, cu ajutorul unei pipete sau al unui tampon de vata.
Descriere si recoltare
Naprasnicul (Geranium robertianum) creste in padurile umbroase de molid, de fag, in locuri umede si numai la umbra. Planta are tulpina frageda, inalta de 25-40 cm, frunze acoperite pe ambele fete de perisori si flori roz, de nuanta violacee, cu miros neplacut, de oaie. Dupa ce floarea se scutura, ramane fructul, in forma de cioc de barza, plin de seminte marunte. Se culege partea aeriana a plantei, adica tulpina, frunze si flori. Planta se taie de la baza cu foarfeca (nu o smulgeti din radacina). Uscarea ei se face in strat subtire, in poduri umbroase si foarte bine aerisite. O data pe zi, planta trebuie intoarsa, mai ales daca locul de uscare nu este prea bine aerisit. Se pastreaza in punga de hartie. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de maximum doi ani.
Pentru cei care nu au posibilitatea de a merge sa culeaga aceasta planta, punem la dispozitie cateva numere de telefon ale unor culegatori din zona Brasovului: 068/14.07.11, 093/92.84.23, 094/97.96.71.
MARUL-LUPULUI (Aristolochia clematitis)
(Curcubetica, boasele popii, remf, lapadatoare)
Spre deosebire de naprasnic, marul-lupului este o planta cercetata intens din punct de vedere stiintific. In tari cum ar fi Spania, Ungaria, Germania, Cehia, aceasta planta este tot mai mult folosita, in timp ce la noi a fost scoasa din nomenclatorul plantelor medicinale uzuale, in urma cu mai bine de un deceniu. Utilizata intern si extern, marul-lupului este un adevarat elixir, intr-o multitudine de boli. In tratamentul cancerului, ea concureaza indeaproape spanzul, avand o eficienta extraordinara si o toxicitate considerabil mai mica, fara a da efectele secundare greu suportabile ale acestuia. Marul-lupului este in primul rand un stimulent si reglator de exceptie al sistemului imunitar (dupa parerea multor specialisti - fara egal in flora europeana). Apoi, marul-lupului este un extraordinar cicatrizant si antiinfectios, fiind de neinlocuit in tratarea sechelelor de dupa interventiile chirurgicale complexe (de exemplu, cele facute pentru extirparea tumorilor). Un alt efect remarcabil al acestei plante este cel antitoxic - in Egiptul Antic el era numit si “iarba cobrei”, deoarece era singurul remediu valabil in cazul muscaturilor mortale ale acestui sarpe. Pe Internet, veti gasi nenumarate informatii despre efectele exceptionale ale acestei plante, studiata in mai toate marile centre universitare cu profil farmaceutic din Europa, Orientul Apropiat si chiar din America de Nord. In continuare, vom face o scurta sinteza a indicatiilor acestei plante extrem de pretioase.
Retete de sanatate cu marul-lupului
– Cancer intestinal, genital, de rect, de prostata - se recomanda clismele si irigatiile cu marul-lupului, facute o data la 1-2 zile, cu urmatorul extract: 1 lingura rasa de pulbere de marul-lupului, 1 lingura de radacina de tataneasa si 1 lingura de floare de musetel se lasa la inmuiat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in jumatate de litru de apa, pana cand scade la jumatate. Se lasa la racit decoctul, dupa care se combina cu maceratul. Cu preparatul astfel obtinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. Lichidul se tine in intestin vreme de 10 minute, inainte de a fi eliminat. In cancerul genital la femei, se fac alternativ: o zi clisma si o zi irigatii vaginale cu acest extract.
– Cancer pulmonar - se fac 7 zile la rand clisme, dupa care se face o pauza de trei zile si se continua intern cu ceai de marul-lupului, preparat dupa aceeasi metoda de mai sus, dar fara tataneasa. Se beau de trei ori pe zi cate 60 ml (aproximativ 12 linguri) din acest ceai, pe stomacul gol. Daca va confruntati cu o inapetenta puternica, puteti adauga in ceai putina menta si macris iepuresc (Rumex acetosa). Este foarte important sa nu depasiti dozele la acest ceai, deoarece in cantitate de peste 1 gram pe zi marul-lupului poate avea efecte toxice.
– Cancer esofagian, la limba etc. - in afara tratamentului descris la cancerul pulmonar se face gargara cu ceaiul de marul-lupului, tataneasa si musetel, preparat intocmai ca si cel pentru clisme.
– Cancerul de piele - se face tratamentul de la cancer pulmonar si in plus se aplica extern o cataplasma cu tataneasa si marul-lupului. Cele doua plante se macina bine (cu rasnita electrica de cafea), iar apoi se iau doua linguri din fiecare, se amesteca cu apa pana se formeaza o pasta. Aceasta pasta se intinde pe locul afectat printr-un tifon si se lasa vreme de 2-3 ore. Aplicatia se repeta pana la disparitia totala a leziunii.
– Cicatrici dupa interventii chirurgicale care se vindeca greu - se aplica zilnic cataplasme cu marul-lupului si tataneasa, facute intocmai ca si cele de la cancerul de piele.
– Infectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya - se fac spalaturi vaginale cu un ceai preparat la fel ca cel pentru clisme (descris la cancerul intestinal). Tratamentul se face vreme de 7-10 zile, cu doua saptamani de pauza, pentru refacerea florei vaginale. In infectiile cu chlamidya si in cele bacteriene, va fi respectat cu strictete tratamentul cu antibiotice prescris de medic, cele doua terapii mergand foarte bine in paralel.
– Abcese, furuncule, rani purulente - cu urmatoarea reteta, foarte multi oameni au scapat de infectii greu vindecabile, de interventii chirurgicale si chiar de amputari. Tinctura de marul-lupului: intr-un borcan cu filet se pun frunze uscate de marul-lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de cafea, pana se umple borcanul. Apoi se adauga rachiu natural de minimum 40º cat cuprinde, amestecand din cand in cand, ca sa fie bine patrunsa planta. Se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa care se filtreaza prin tifon. Se pun comprese pe locurile infectate cu tinctura obtinuta astfel. Am vazut mai multe cazuri cu pacienti carora trebuia sa le fie amputat degetul, salvat ca prin minune, doar tinandu-l la inmuiat intr-un vas cu aceasta tinctura, vreme de cateva zeci de minute pe zi. In cazul in care nu aveti timp sa lasati tinctura la macerat, folositi cataplasma descrisa la cancerul de piele.
– Hepatita virala (A, B, C) - se ia de trei ori pe zi, pe stomacul gol, un varf de cutit de pulbere de marul-lupului (aproximativ 0,25 g) impreuna cu cate o lingurita de pulbere de anghinare (Cynara scolymus) sau iarba de tintaura (Centaurea umbellatum).
Unde gasim marul-lupului
Este o planta pe care o gasim in zonele de campie, printre semanaturi, la margine de paduri, pe dealuri (in vii), de-a lungul sinelor de cale ferata. Creste inalta de vreo jumatate de metru, are tulpina destul de tare si infloreste de la sfarsitul lui mai pana la inceputul toamnei, facand niste flori mici si galbene, cu un miros neplacut. Se recolteaza planta aeriana: tulpina, frunze, flori (deci fara radacina). Planta se usuca la umbra, in locuri bine aerisite. Pana nu demult, era folosita in farmacii sub denumirea de REMF.
Puteti cere si aceasta planta prin posta, de la culegatori. Iata cateva numere de telefon: 068/14.07.11, 093/92.84.23, 094/97.96.71
ILIE TUDOR
ATENTIE, MARUL-LUPULUI ESTE TOXIC!
Este important de stiut ca administrarea orala de marul-lupului poate fi foarte periculoasa pentru organism. In doze mai mari de 8 grame (la adulti), administrat intern, duce la intoxicatii cu aparitia unor simptome ca: greata, varsaturi, scaune numeroase (uneori sangviolente), urinari dese, inflamatii severe ale rinichilor, tulburari circulatorii. Utilizat extern, nu prezinta nici un fel de inconveniente, cu conditia sa fim atenti la manipularea si depozitarea sa corecta.
Toate tratamentele interne vor fi facute sub directa indrumare si supraveghere a unui medic. In caz de intoxicatie, de la primele simptome adresati-va de asemenea medicului curant. Tratamentul consta in voma terapeutica (spalaturi gastrice), administrarea de carbune medicinal, producerea unei purgatii puternice. Nu faceti tratamente interne cu remf (marul-lupului) fara indrumare medicala. Daca aveti in casa plante toxice, atunci pastrati-le in dulapiorul de medicamente bine inchis si puneti la indemana si antidotul elementar - carbunele medicinal, care trebuie administrat imediat, pana ajungeti la cea mai apropiata unitate sanitara.
Numarul 474 23 - 30 iulie
MEDICINA NATURISTA
Bioterapia in tratamentul modern al leucemiilor
Dr. CRISTIAN BOERESCU
“Lista agentilor patogeni generatori de boala
este compensata cu prisosinta
de produsi naturali vindecatori”
- Stimate d-le doctor, la solicitarea cititorilor sai, revista “Formula AS” si-a propus sa investigheze o maladie care face ravagii: leucemia. Ca medic deschis fata de tratamentele alternative, credeti ca ele au puterea de a vindeca o boala atat de grava?
- In ultimii zece ani, exista o preocupare chiar a unor centre oncologice foarte serioase din diverse colturi ale lumii pentru a aborda terapia cancerului dintr-o perspectiva mai blanda si mai naturala. Astfel, s-a conturat o a patra modalitate terapeutica in cancer - bioterapia. Este vorba de terapia cu modificatori ai raspunsului biologic (MRB), care schimba interactiunea tumora-gazda, permitand in leucemie refacerea rapida a maduvei osoase, uneori chiar dupa tratamente citostatice. Iata, in continuare, cateva metode naturale practice, care au fost utilizate cu succes si de bolnavii de leucemie pe care i-am ingrijit:
— Sucul Breuss este o combinatie de sucuri de legume proaspete: sfecla rosie (3/5), morcov (1/5), telina (1/5), “urme” de ridiche neagra (1 lingurita) si cartof crud, obtinute prin centrifugare. Intr-un studiu prospectiv realizat pe 25 de bolnavi de leucemie, s-au obtinut rezultate satisfacatoare in ceea ce priveste cresterea in greutate si imbunatatirea tabloului sangvin, deteriorat anterior de citostatice. Pana in 1990, cu tratamentele lui Rudolf Breuss au fost vindecati 45.000 de bolnavi de cancer sau boli aparent incurabile. In leucemie, el recomanda: 250 ml suc pe zi, baut cu inghitituri mici pe parcursul zilei, inainte de masa, timp de 42 de zile; evitarea carnii, a branzeturilor si chiar a mancarii reincalzite. Breuss insista foarte mult pe suportul moral al rudelor apropiate, pe eliminarea starilor depresive si a experientelor negative, cu ajutorul tehnicilor de relaxare, a exercitiilor fizice si de respiratie.
— Sucul de Aloe Vera proaspat reprezinta o mare speranta pentru bolnavii de leucemie. Recent, cercetatorii japonezi au pus in evidenta in Aloe Vera trei agenti antitumorali: emodina, mamosa si lectina, ajungand la concluzia ca aceste substante controleaza carcinogeneza, fiind foarte eficiente in tratamentul leucemiilor. Detinatorii plantei vii (este vorba de specia Aloe Barbadensis Miller) trebuie sa indeparteze frunza de planta, s-o taie longitudinal si sa indeparteze invelisul exterior. Sucul care rezulta se consuma in cantitate de 50 ml pe zi (1 lingura, de trei ori pe zi), inainte de masa, iar in cazurile mai severe, 100-150 ml/zi (2-3 linguri, de trei ori pe zi). Metoda traditionala de preparare cu vin si miere nu este prea eficienta. Planta are un puternic efect de detoxifiere si epurare (fiind din acest punct de vedere indispensabila in cursul tratamentului citostatic), regenereaza si ajuta la revitalizarea rapida a organismului. Prin cei 23 de imunostimulatori pe care ii contine, Aloe Vera controleaza disfunctionalitatile sistemului imunitar din leucemie, dar valoarea ei argumentata prin studii medicale poate fi inca mult dezvoltata.
— Retinoizii din sfecla rosie (200 pana la 400 ml/zi). Intr-un studiu realizat in China si repetat de curand la Paris, pe loturi comparative de bolnavi de leucemie, s-a relevat un procent de supravietuire cu 35% mai mare la pacientii tratati cu retinoizi antitumorali, informeaza revista franceza “Science et Vie”. Spre exemplu, acidul retinoic reduce capacitatea de diviziune a celulelor, fortand celule clonate sa se matureze normal si sa-si reia functia de origine. Tretinoinul, care este un metabolit natural al retinolului, a demonstrat deja lumii medicale capacitatea sa de a inhiba proliferarea liniilor celulare hematopoietice (celulele precursoare ale leucocitelor). Asa se explica de ce utilizarea sa in leucemia acuta promielocitica a permis obtinerea de remisiuni complete, la 85% dintre bolnavi.
— Polenul 30-40g/zi (macinat) inainte de mese acopera necesarul energetic al bolnavului, daca se au in vedere tulburarile metabolice grave din leucemie. Previne infectiile prin antibioticele naturale cu spectru larg pe care le contine si, in plus, asa cum am mai scris, contine Rutina (galben vegetal) 17%, cu puternic efect antitumoral.
— Argila - 1 lingurita pe zi, dizolvata in apa timp de 12 ore, se administreaza dimineata, in vederea sterilizarii tractului digestiv si prevenirii suprainfectiilor. Trebuie folosita insa argila de buna calitate, ambalata in conditii corespunzatoare, cumparata de la magazine Plafar.
— Ginsengul (2 tablete pe zi) si patrunjelul (frunze) - 100-200 ml suc/zi - ajuta la refacerea numarului de trombocite scazute in leucemie si au o contributie la refacerea maduvei osoase si tonifierea organismului.
— Cerealele (yang) - graul, orezul, hrisca si meiul sub forma de supe porridge (terci) sau in asociatii simple cu miere si polen ajuta la corectarea anemiei si la diminuarea splenomegaliei, a hepatomegaliei. Cerealele sunt alimente naturale foarte consistente, ce pot constitui baza nutritiva a bolnavului. Alaturi de sucul de Aloe Vera, ele au capacitatea de a regenera tesuturile contaminate radioactiv, fiind de aceea indispensabil in cursul radioterapiei.
— Plantele medicinale care se pot utiliza in leucemii sunt: catina, afinele, rostopasca, brandusa de toamna, spanzul, lemnul dulce, tintaura, brusturele, mutulica, busuiocul; dar cadrul restrans al discutiei nu-mi permite o abordare exhaustiva a modului de preparare si administrare al acestora.
— Cromoterapia. Culoarea albastra induce cresterea imunitatii si faciliteaza maturarea celulara. Se pot face “iradieri” cu un flux focalizat de lumina albastra pe zona sternului, a bazinului, dar si pe alte zone ale corpului, cate 10-15 minute pe zi, consecutiv. Alternativ, se indica expunerea corpului la un flux puternic de lumina verde, doua-trei ore pe zi, uneori chiar pe intreaga durata a noptii.
Toate aceste recomandari care fac parte dintr-un program complex de vindecare, adaptat fiecarui bolnav in parte, folosite deja de multi bolnavi si inca multe alte metode cum ar fi: clismele, terapia cu ozon, termoterapia, gimnastica medicala statica si psihoterapia dirijata pot ajuta enorm la ingrijirea celor suferinzi, contribuind cu adevarat la o vindecare reala. In final, as vrea sa le amintesc celor bolnavi si deznadajduiti ca nimic nu este nou sub soare, ca in natura viata are o capacitate miraculoasa de regenerare si conservare, lista agentilor patogeni distrugatori si generatori de boala fiind intotdeauna compensata cu prisosinta de produsi naturali vindecatori minunati, care asteapta sa fie utilizati cu intelepciune si credinta ferma in Dumnezeu.
***
Cabinetul doctorului Cristian Boerescu in colaborare cu revista “Formula AS” va acorda asistenta medicala gratuita pentru 50-100 de bolnavi de leucemie, care se afla intr-o situatie materiala dificila. Programarile se fac numai prin telefon (01/423.05.83 sau 092/20.70.76, intre orele 10.00 - 13.00, de luni pana joi), incepand cu 1 august, iar pentru evitarea situatiilor nedorite, apelam anticipat la intelegerea si solidaritatea dvs.
Ing. IOAN GROZA, cabinetul “Natura” - Arad
“Am incercat sa elaboram un tratament care sa ajute organismul sa lupte cu aceasta necrutatoare boala”
Si zona geografica a Banatului se confrunta in ultima vreme cu o inmultire a imbolnavirilor de leucemie. O cauza ar putea fi poluarea din ultimii ani. Impreuna cu d-nele dr. Filimon si Lenesiu am incercat sa punem la punct un tratament, care sa ajute organismul sa lupte cu aceasta necrutatoare boala. Precizam din capul locului ca plantele medicinale folosite in aceste formule de tratament au doar un rol adjuvant si nu sfatuim pe nimeni sa intrerupa tratamentul recomandat de medicul hematolog. Abordarea leucemiei se poate face pe doua cai:
A) Pe cale interna
I. ceai - se prepara un amestec din urmatoarele plante: coada-calului, iarba (herba) + coada-soricelului, iarba (herba cu flori) + galbenele (flori) + papadie (frunza si radacina) + pelin (frunze cu flori) + sanziene galbene (dragaica), flori + soc (flori si mladite) + sunatoare (flori) + rostopasca (herba cu flori sau fara flori) + urzica vie (frunze). Preparare: cate 1/2 lingurita din fiecare planta la 5 cani de apa. Mai intai se fierb radacinile 8-10 minute (decoct), adaugandu-se in aceeasi apa frunzele si florile; se infuzeaza in doua-trei clocote. Administrare: se beau zilnic 3-5 cani de ceai, caldut sau rece, neindulcit, o cana pe stomacul gol - dimineata, apoi restul de cani - intre mese. Se administreaza timp de doua-trei luni. Se repeta, daca este necesar, cu o pauza de doua saptamani.
II. macerat din radacini de obligeana. Preparare: 1 lingurita de radacina maruntita se pune in 1/4 litru apa rece si se lasa la macerat 8-12 ore, apoi se incalzeste in bain-marie, intr-un vas cu apa, cat sa suporte mana. Se strecoara si se pastreaza la rece, dar se consuma la temperatura camerei. Administrare: se beau 6 linguri zilnic, intre mese, timp de 3-4 saptamani. Se repeta, daca este necesar, dupa o pauza de 1-2 saptamani.
III. apa limpede de argila galbena. Preparare: se pun cel putin 5 linguri de argila galbena la un litru de apa rece si se amesteca de cateva ori, timp de doua ore. Dupa cel putin patru ore de stat, apa se poate consuma, separandu-se de argila, prin golirea din pahar, cand se bea. Apa nu se depreciaza. Administrare: se consuma zilnic 0,5 l, timp de unu-doua luni sau o perioada indelungata de timp (chiar cativa ani).
IV. ceai de radacina de spanz. Preparare - se infuzeaza radacina astfel: prima zi: -1 cm de radacina in 1/4 l apa clocotita (se dau doua clocote); Administrare: se ia o lingurita de ceai intre mese (restul de ceai se arunca); ziua a 2-a: 2 cm radacina in 1/4 l apa. Se beau doua lingurite (1+1); ziua a 3-a: 3 cm radacina in 1/4 litri apa. Se beau trei lingurite (1+1+1); ziua a 4-a: 4 cm in 1/4 l apa. Se beau patru lingurite (1+1+1+1). Pauza 2-4 zile, ca organismul sa aiba timp sa se obisnuiasca cu alcaloidul (substanta toxica); ziua a 5-a: 5 cm in 1/4 l apa. Se beau cinci lingurite (1+1+1+1+1) s.a.m.d., doza se mareste zilnic, adaugandu-se fiecarei zile cate 1 cm de radacina. Astfel, se vor bea 6-7 lingurite, pana la 10 lingurite (respectiv 10 cm de radacina). Dupa fiecare patru zile, se face o pauza de 2-4 zile. Cand se ajunge la 10 cm de radacina (10 lingurite de ceai), se mentine doza zilnica de 10 cm, timp de patru zile. Pauza: 2-4 zile; tratamentul dureaza trei-patru saptamani, cu o pauza de unu-doua saptamani. Se reia, daca este necesar.
B) Pe cale externa
I. bai cu cimbru (herba) si cu rostopasca (herba). Preparare: 100 g cimbru + 100 g rostopasca se fierb in 10 l apa, timp de 1/2 ora. Ceaiul rezultat se adauga in apa de baie. Nivelul apei din cada trebuie sa fie pana imediat deasupra rinichilor (se sta in cada in sezut). Apa va avea o temperatura placuta. Baia dureaza 20 de minute. Se fac 4-6 bai consecutive, pauza apoi 2-3 zile; se repeta de cateva ori, 2-3 saptamani, numai daca este necesar.
II. tamponari cu ceai concentrat de radacina de spanz. Preparare: se infuzeaza o lingurita radacina de spanz in 1/4 l apa fierbinte. Se raceste, se strecoara si se pune intr-o sticla, pe care se lipeste o eticheta cu inscriptia: SPANZ OTRAVITOR. Se utilizeaza numai pentru tamponari externe. Tamponarile se fac astfel: se inmoaie vata sau tifon in solutie si se tamponeaza diferite parti ale corpului, progresiv, la intervale de 1-2 ore, dar nu se tamponeaza tot corpul o data. Se pot face trei-patru tamponari zilnic, timp de o saptamana. Pauza: o saptamana; se repeta o saptamana. Tratamentul dureaza unu-doua luni si se repeta numai daca este cazul.
III. cataplasme (masti ori bai) cu argila galbena. Se face o pasta (apa+argila) si se intinde pe coloana vertebrala, pacientul fiind intins pe burta. Se sta astfel unu-doua ore, acoperit cu tifon si cu un plastic. Durata tratamentului - ca la tamponari. Masca: se face o pasta mai fluida si se intinde tot pe coloana sau pe alte parti ale corpului (maini, picioare, abdomen etc.). Durata: unu-doua ore. Bai: se repeta procedura ca la baile cu argila. Preparare: se pun intr-un vas 1/4 argila si 3/4 apa. Se amesteca, se incalzeste pana la fierbere si se pune in cada cu apa (atentie sa nu se infunde scurgerea), la o temperatura acceptabila. Nivelul apei sa nu depaseasca nivelul de deasupra rinichiului. Timp de actionare: 20-25 minute. Dupa baie, se sta unu-doua ore in pat, se acopera cu un cearsaf, apoi se clateste corpul cu apa calduta si se sterge.
OBSERVATII:— Tratamentul cu spanz (atat pe cale interna, cat si extern) se va intrerupe daca apar diaree sau greata; — argila galbena poate fi gasita in zone deluroase; este aceeasi care se foloseste la tencuirea caselor, cu conditia sa fie scoasa de la adancime de un metru, din locuri curate, fara urme de substante toxice (ingrasaminte chimice, petrol etc.); — regimul alimentar se va baza pe cat mai multe legume crude (mai ales usturoi si hrean) si fructe crude. Nu se va consuma carne de porc, de evitat fiind si celelalte tipuri de carne. Oricum, renuntarea sa se faca treptat; — plantele recomandate pentru ceaiuri, bai si cataplasme au un rol important in eliminarea toxinelor din organism, cu efect depurativ. Coada-soricelului, urzica vie, pelinul cresc eritrocitele (stimuleaza productia de globule rosii), rostopasca, sanzienele, socul si coada-calului au efect depurativ, iar obligeana si spanzul au rol de stimulare a imunitatii pasive.
Pentru informatii suplimentare privind modul de aplicare a tratamentelor, apelati la d-l ing. Ioan Groza, S.C. “Natura” - Arad - str. Lucian Blaga nr. 15, tel. 057/28.09.46, intre 9.00-16.00.
GHEORGHE MOTORCA, Cabinet “Farmacia Verde” - Oradea,
tel. 059/12.52.52, 094/57.05.85, 095/52.19.88
Eu prefer sa-mi las pacientii sa vorbeasca. Ei sunt beneficiarii puterii tamaduitoare a naturii si, cu siguranta, va pot certifica acest lucru. Oricum, leucemia nu mai este un diagnostic infricosator, ca pe vremuri. Cu credinta in Dumnezeu si in bogatia de leacuri pe care le-a lasat pe pamant, orice boala poate fi vindecata. Cine se indoieste de acest lucru se indoieste de puterea lui Dumnezeu.
“De o luna, analizele mi-au iesit foarte, foarte bune”
“Subsemnatul Catuneanu Marius cu domiciliul in Hunedoara, str. Latureni 34, tel. 092/76.69.70. In luna februarie 2000, am fost diagnosticat cu leucemie granulocitara cronica. Sub tratamentul prescris de doctori, analizele oscilau de la o saptamana la alta cu valori mari. Din luna aprilie 2000, am inceput un tratament naturist de la d-l Gheorghe Motorca si l-am tinut timp de patru luni. De circa o luna, analizele mi-au iesit foarte, foarte bune. Ma simt foarte bine, fac miscare, joc fotbal, tenis, lucrez aproximativ 12 ore pe zi, nu tin regim, alimentatia este diversificata, respect tratamentul naturist cu strictete. In analizele facute nu mi-au mai aparut elemente necorespunzatoare: nielocite, metanielocite. Valorile normale sunt intre 4000-11000. Nu mai am culoarea palida a fetei si a mainilor. Multumesc din suflet d-lui Gheorghe Motorca.”
475 MEDICINA NATURISTA
Ultimul “taietor sub limba”:
CORNEL AUGUSTIN CIOBANU
O lama, doua miscari scurte, dar sigure, iar de sub limba picura incet, gros si inchis la culoare “sangele rau”. Totul dureaza 15-20 de minute. Cand “venele drenoare” se golesc, sangerarea se opreste de la sine.
Taierea sub limba - o operatiune delicata, dar despre care se stie ca vindeca o sumedenie de boli - nu se mai practica, din pacate, aproape nicaieri in Romania. Folosita timp de sute de ani, taierea sub limba e la fel de simpla ca folosirea ventuzelor, “luatul sangelui” la animalele bolnave, taierea in frunte, taierea dupa ureche sau aplicarea lipitorilor pe varice. Pe cat de ciudate la prima vedere, pe atat de eficiente, aceste stravechi tehnici taranesti de vindecare risca sa se piarda pentru totdeauna. Chiar si batranii au uitat aceste metode, o data cu “stingerea” ultimilor vraci populari. Iata insa ca un tanar din Lupeni reinvie “taierea sub limba” si, pana acum, rezultatele sunt uimitoare: mii de bolnavi salvati de suferinte si boli. Deschis, prietenos si sigur pe el, Cornel Augustin Ciobanu imi explica tehnica taierii sub limba cu detasare, in timp ce privesc o caseta video cu cateva cazuri “pe viu”. Imaginile, putin cam dure la prima vedere, sunt imblanzite de reactia pacientilor: taierea sub limba nu doare, nu face rau nimanui. Dimpotriva. “Ah, maica, parca deja mi s-a luat greutatea ce o simteam in stomac” - exclama o batrana, imediat dupa oprirea sangerarii.
Secretul vindecarilor datorate taierii sub limba pare simplu: “Sub limba sunt doua vinisoare care au corespondenta directa cu ficatul, in care se acumuleaza toxinele pe care acesta nu le poate prelucra. Vinisoarele astea sunt ca un canal de deversare. Cand se umplu, toxinele ajung direct in sange. Chiar daca medical nu s-a demonstrat acest lucru, alta nu poate fi explicatia. Practic, prin taierea lor, se elimina toate acumularile de toxine. Se stie ca ficatul este <
O meserie transmisa din tata in fiu
Indemanarea taierii sub limba se mosteneste din batrani, in cazul lui Cornel - de la tatal sau. “Tatal meu a taiat sub limba timp de peste 30 de ani. Veneau la noi acasa oameni din toata tara si, ca orice copil, ma strecuram printre picioarele lor si priveam fascinat cum reusea, cu ajutorul unui brici, sa faca adevarate minuni. Nu-ntelegeam atunci ce le face oamenilor, de ce e mai renumit decat doctorii de la oras. Uneori, vedeam aceleasi persoane vindecate de tata venind la noi de mai multe ori pe an, insotite de rude sau prieteni, ca sa se faca bine si ei. Intr-o zi, cand trebuia sa ma duc cu tata la oras, la Resita, a venit la noi acasa o familie din Botosani. Femeia era tare bolnava; avea ciroza, nu se mai putea misca. A adus-o sotul in brate pana in casa. M-am uitat rugator la tata, iar el m-a luat deoparte si mi-a spus: <
Se stie ca drumul recunoasterii este lung si greu. Pentru Cornel Ciobanu, intamplarea a jucat un rol determinant in afirmarea lui ca terapeut. “Primul meu pacient a fost un domn din Orastie. Il cauta, de fapt, pe tata, care era plecat la rude, in tara. Nici acum nu-mi dau seama de ce s-a lasat pe mana mea - un pusti de 15 ani care, cu o dezinvoltura nebuna, ii spunea <
Un diagnostic infailibil:
sangele
Ca orice tehnica de vindecare, taierea sub limba are secretele ei. E vorba de rapiditate, de alegerea celui mai potrivit unghi de incizie. Cert este ca nu prezinta nici un fel de risc pentru pacient. Totul este sterilizat, iar incizia se face cu lame de unica folosinta, nu cu briciul, ca pe vremuri. “Sub limba exista doua vinisoare. Un om bolnav are aceste vinisoare ingrosate, ramificate chiar. Eu nu am nevoie de analize de laborator sau de ecograf. Vad boala in sangele care picura. Culoarea si vascozitatea sangelui imi dau indicii despre boala si organele afectate. Le spun pacientilor despre ce e vorba si unde sa se caute, daca-i ceva mai grav. Taierea sub limba e buna si pentru orice om sanatos, pentru detoxifierea organismului, subtierea sangelui, eliminarea colesterolului. Eu n-am suferit de nici o boala in viata mea. M-am taiat sub limba de 12 ori pana acum, cand vedeam ca sunt mai obosit.”
Despre bolile care se rezolva prin aceasta tehnica, Cornel Ciobanu vorbeste cu o siguranta dezarmanta: “Vreau sa fiu bine inteles. Taierea sub limba nu rezolva toate bolile pamantului. Pana acum, am vindecat mai mult de zece mii de bolnavi, fiecare avand una sau mai multe probleme de sanatate. Din cate am observat, cele mai bune rezultate le-am obtinut in afectiuni ale ficatului (hepatite, indiferent de virus, ciroze hepatice), infectii ale sangelui, tensiune arteriala, acnee, varice, migrene, balbaieli, psoriazis, dar mai ales diabet. In plus, am constatat o crestere spectaculoasa a imunitatii persoanelor taiate sub limba, dupa circa o luna de la operatie. La inceput, pacientul simte o oarecare slabiciune, dar in cateva zile, progresiv, efectele benefice incep sa fie vizibile: dispar starile de moleseala, omul prinde putere, are pofta de mancare, se duce orice anemie si slabiciune trupeasca. De fapt, organismul singur face toate astea, fara medicamente si fara alte tratamente. Fara toxine, poate sa-si coordoneze optim procesele chimice. Totul e ca bolnavul sa tina tratament timp de o luna de zile, sa evite afumaturile, ouale tari si grasimile animale. Dupa aceea, chiar si cei care au suferit de hepatita pot manca orice”.
Tolba cu felicitari
Cornel Ciobanu a avut multi pacienti: de la tarani saraci si tigani, pana la parlamentari si guvernanti. Chiar daca nu tine o evidenta a pacientilor sai si n-are o cazuistica a vindecarilor, se mandreste cu miile de felicitari pe care le primeste de sarbatori de la cei pe care i-a tratat. Tine minte mai mult cazurile, nu si numele oamenilor, si e mandru de realizarile lui. “Am avut o pacienta din Rosiorii de Vede, bolnava de ciroza in ultima faza. Avea sicriul si crucea in casa, stateau rudele cu lumanarea la capul ei. Au venit baietii cu masina, m-au dus la Rosiori, am taiat-o sub limba, iar peste doua luni femeia era pe picioarele ei.
D-l Octav, din Iasi, a venit la Bucuresti, la control, insotit de medicul sau curant. Suferea de ciroza umeda in stadiu avansat. Doctorii l-au trimis acasa, nu i-au mai dat nici o sansa. Ii extrageau lichidul o data pe saptamana si atat. Din cauza lichidului, avea o burta imensa. Cand l-am vazut, nu mi-a venit sa cred. Nu se putea apleca spre partea dreapta, ii dadeau lacrimile de durere. Nici nu voia sa se dea jos din masina; nu credea ca o simpla taietura sub limba va rezolva ceea ce nu reusisera medicii timp de un an de zile. La insistenta prietenilor lui, pentru care venisem de fapt la Bucuresti, a acceptat sa-i fac incizia. A picurat un sange negru-smoala, timp de jumatate de ora. Dupa ce i s-a oprit sangerarea, si-a apasat singur pe ficat, fara sa mai aiba nici o durere. Nu-i venea sa creada.
D-l Stanciu Marius din Bucuresti suferea de diabet, cu o glicemie de 380 mg‰. Nu facea insulina, dar era sub tratament medicamentos. Dupa circa o luna si jumatate de la taierea sub limba, m-a sunat sa-mi spuna ca cea mai mare valoare a glicemiei nu a depasit 180 mg‰..
Un copil din Buzias, Alin, in varsta de 9 ani, suferea de diabet insulino-dependent. Facea 8 unitati de insulina zilnic. Dupa nici o luna de la taierea sub limba, copilul mai face doar 3 unitati pe zi.
D-l Victor din Bacau avea mari probleme de sanatate. Cand mi-a dat telefon, mi-a spus: <
Un prieten din Lupeni, Toby, a baut lesie din greseala si si-a ars esofagul. A ajuns la spital, i s-au facut de urgenta spalaturi stomacale. Totusi, nu se mai putea hrani deloc. Mesteca, punea bolul almentar intr-o palnie si-l inghitea, diluat cu multe lichide, impingandu-l pe gat cu o vergea. Era ceva groaznic. In doua saptamani, ajunsese numai piele si os, ca detinutii de la Auschwitz. Singura lui sansa era o complicata interventie chirurgicala, pentru refacerea esofagului. Dar tocmai atunci s-a imbolnavit de hepatita. Medicii care l-au vazut nu-i mai dadeau nici o speranta de viata. Era prea slab ca sa reziste operatiei, iar de regim alimentar nici nu se putea pune problema, in cazul lui. L-am taiat sub limba si a scapat de hepatita. Apoi, si-a revenit incet-incet, a fost operat, i s-a refacut esofagul, a inceput sa manance singur, uimind pe toti medicii. Sa-l vedeti acum: arata foarte bine, e puternic ca un taur, s-a casatorit si are doua fetite. Mi-a spus: <
Marian, un tanar din Petrosani, arata groaznic din cauza acneei. Tot corpul ii era plin de cosuri, facuse nenumarate tratamente, dar degeaba. Dupa ce l-am taiat sub limba, a inceput sa se curete: mai intai fata, apoi bratele. Peste sase luni, a venit din nou la mine, sa-i mai fac o incizie. Aproape ca nu-l mai recunosteam. Daca-l vedeti acum, e ca o fata. Are o piele ca de catifea.
Odata, a venit la mine acasa o satra de tigani. Cand i-am vazut la usa, m-am si speriat. Bulibasa mi-a spus ca fiu-sau e peltic si ca, daca pot sa-l fac bine, imi daruieste un cocosel de aur. I-am zis ca nu facusem asta niciodata, dar n-aveam nimic de pierdut. I-am taiat pustiului pielita de sub limba care nu-l lasa sa pronunte corect cuvintele si, dupa numai cateva zile, a venit bulibasa cu cocoselul promis, fericit nevoie mare ca puiul lui poate sa vorbeasca normal.
Am avut numerosi pacienti cu hepatite cu virus C. Faceau deja Interferon, erau in tratament de mult timp. Dupa ce i-am taiat sub limba, cand si-au refacut analizele, virusul disparuse. Nici mie nu mi-a venit sa cred...
Vin la mine fel de fel de oameni, bolnavi care sunt trimisi acasa de medici, ca sa moara. Te impresioneaza speranta din ochii lor, dorinta nebuneasca de-a mai trai. Le spun tuturor ca nu fac minuni. Uneori, sunt surprins sa aflu de la pacienti ca s-au vindecat de cine stie ce boala dupa taierea sub limba. O doamna din Suceava mi-a dat telefon si mi-a spus ca sotul ei nu mai are leucemie. Dar eu n-am spus niciodata ca taierea sub limba rezolva o boala atat de grava. Ma bucur pentru toti cei care isi alina durerile cu ajutorul meu si ma rog pentru fiecare in parte. Chiar daca tehnica e atat de simpla, fara harul lui Dumnezeu nu poti sa faci nimic.”
*
In Lupeni, traieste ultimul taietor sub limba: Cornel Augustin Ciobanu. Daca aveti nevoie de el, il puteti solicita la tel. 054/56.11.26 sau 092/71.54.41. De asemenea, ii puteti scrie la urmatoarea adresa: str. Bucura nr. 3, bl. G6, sc. 2, et. 1, ap. 28, Lupeni, jud. Hunedoara, cod 2696. Operatiunea taierii sub limba costa doar 200.000 lei. Daca sunt mai multi pacienti din aceeasi localitate, se deplaseza el la domiciliul bolnavului.
FLORENTIN POPA
Numarul 476 6 - 13 august
Ora de consultatie
Dr. ION NICA in dialog cu cititorii
O suferinta exclusiv barbateasca:
ADENOMUL DE PROSTATA
Dintre bolile prostatei, adenomul sau hipertrofia benigna de prostata, cum este denumita stiintific aceasta maladie, este cea mai raspandita. Acest adenom este o tumora benigna - in general, de marimea unei caise, uneori mai mare sau mai mica - formata in jurul canalului prin care se scurge urina din basica udului, pe care il poate comprima uneori complet, situatie ce necesita introducerea unei sonde. Vezica urinara este, deci, primul organ ce are de suferit in cazul imbolnavirii glandei prostatice.
Cauza acestei boli nu este pe deplin elucidata, dar se stie ca apare la barbatii in etate de peste 40-50 de ani, prin ruperea unor echilibre hormonale, si la barbatii care au baut si au mancat in exces. De notat este faptul ca boala este mai raspandita printre soferi, de unde si necesitatea ca, la primele semne de jena la urinat, acestia sa consulte un urolog.
Complicatiile si evolutia adenomului depind de momentul descoperirii sale, de bolile alaturi de care evolueaza in organism, de starea generala a pacientului si, mai ales, de calitatea tratamentului. Cauza tuturor complicatiilor produse de marimea prostatei este fie cancerizarea celulelor adenomatoase, fie volumul enorm de urina ce nu mai poate fi eliminat, stagnand in vezica. Finalul este fatal: rinichii, inima si plamanii cedeaza.
Simptomele bolii constau, la debut, in urinatul mai frecvent in a doua jumatate a noptii. Apoi, mictiunile devin mai dese si ziua, insotite de o oarecare dificultate in golirea vezicii si de o senzatie de evacuare incompleta. Intr-un stadiu avansat al bolii, trebuie un efort din partea bolnavului pentru a mai putea urina. Netratata, hipertrofia prostatei, aceasta tumora benigna, devine cu timpul o boala destul de grava, ce-l poate rapune pe bolnav. Orice barbat care observa scaderea presiunii si subtierea jetului urinar sa intre la banuiala, sa consulte medicul, care, prin anamneza si un simplu tuseu rectal, poate pune capat acestei maladii. Obisnuirea cu boala poate avea un final dramatic: adenomul avanseaza, apar hemoragii repetate, infectii si insuficienta renala si cardiopulmonara finala.
CATEVA SFATURI ADRESATE BOLNAVILOR CU ADENOM BENIGN (NECANCERIGEN) DE PROSTATA
In prezent, printre medici predomina tendinta ca in adenomul prostatei sa se prescrie tratamente cat mai putin invazive, dar eficiente, apelandu-se astfel la plante, medicamente, regim alimentar etc.
Recomandarea de pastrare a glandei se bazeaza pe constatarea ca numai 5-15% dintre bolnavi au nevoie de un tratament chirurgical, restul putand beneficia de o prescriptie medicala pentru diminuarea tulburarilor de evacuare a urinei. Scopul imediat al terapiei este diminuarea volumului prostatei, pentru a usura eliminarea urinei si scaderea volumului ei din vezica, cauza a litiazei, polipilor, diverticulilor, cancerului vezicii si a infectiei, ce duc in final la pierderea functiei rinichilor.
Rolul dietei in terapia generala a acestei boli se stabileste in concordanta cu observatia ca ea este mai raspandita la barbatii ce au mancat si au baut mai mult. Se recomanda deci un regim alimentar de crutare, fara grasimi de nici un fel, deoarece in prezenta unui sange gras, vascos, nici un tratament nu poate aduce rezultatele dorite. Alimentele de baza sa fie legumele si fructele in stare proaspata. Se exclud bauturile alcoolice, pentru ca acestea accentueaza congestia prostatei, si asa voluminoasa, blocand urina.
Poate fi prevenita oprirea brusca a urinei? Raspunsul este afirmativ, cu conditia ca bolnavii sa cunoasca si sa evite unele situatii, dintre care mentionam: criza de retentie urinara, ce apare in timpul sau dupa un voiaj prelungit, dupa efort si oboseala sau frig, dupa extractii dentare sau operatii, in cursul unor infectii curente (guturai, gripa, amigdalita). Constipatia prelungita mai multe zile sau unele medicamente antispastice sunt risc pentru bolnavul de prostata. Sa nu se consume multa mancare la o masa. Un aport zilnic sporit de apa si fibre dietetice (tarate, germeni de grau, zarzavaturi) pot preveni constipatia si, in acelasi timp, blocarea urinei. Taratele previn constipatia, dar, in acelasi timp, reduc atat glicemia, cat si colesterolul, daca valorile lor sunt crescute. La fel, apa faciliteaza defecatia si previne infectia urinara prin primenirea continua a urinei ce stagneaza in vezica, impiedicand si formarea nisipului sau calculilor in acest organ.
Controlarea temperaturii corpului de cateva ori pe zi este o masura de mare importanta la acesti bolnavi, pentru ca surprinde din vreme aparitia unei infectii, de obicei urinare sau pulmonare. Caz ce necesita repaus, post si, eventual, consult medical pentru avizarea antibioticelor - terapie mai greu de suportat de rinichii si ficatul persoanelor in etate. In prezent, omenirea se afla in lupta cu unii germeni patogeni, deveniti rezistenti datorita folosirii in exces a antibioticelor (si cand nu este cazul)!
Alte recomandari: — purtarea unui suspensor in timpul deplasarilor indelungate (pentru a se evita tractiunile asupra cordoanelor spermatice, produse de clatinarea testiculelor intr-un scrot labartat). — clisma cu 1-2 litri de apa simpla, la temperatura de 37,5ºC, sau doua linguri de ulei de parafina pot usura un bolnav constipat care acuza dureri sau balonare, produse de adenom. Aceste masuri pot fi retinute si de catre soferi, pentru ca se spune ca hipertrofia prostatei este boala lor! Un bolnav de prostata trebuie, de asemenea, sa stie ca nu-i face bine sa se aseze pe un scaun sau o piatra rece, deoarece exista legaturi intre senzorii regiunii fesiere si plexul nervos prostatic.
Tratamentul cu medicamente se recomanda bolnavilor care nu au indicatie operatorie, tratament ce poate sa fie asociat cu alte masuri ajutatoare, realizand ameliorarea calitatii vietii lor, o data cu inlaturarea tulburarilor mictionale. Tot cu medicamente poate sa fie amanata o operatie, daca sunt contraindicatii pe moment. Terapia medicamentoasa a redus semnificativ numarul operatiilor de prostata, dar ele produc si manifestari nedorite: pierderea cu peste 50% a functiei sexuale (tulburari de ejaculare, scaderea libidoului, impotenta), ameteli, greturi, voma, astenie.
Vitamina E si Vitamina K sunt doi asociati de nadejde in caz de sangerari. Preparatele ce contin magneziu, Metronidazol, Fasigyn sunt eficiente in caz de infectii cu micoplasme ori ureaplasme, excesive in aparatul uro-genital. Durerea, cand exista, se trateaza cu Algocalmin, Piafen, Antinevralgic, dar niciodata cu antispastice (Lizadon, Scobutil, Papaverina s.a.). Retentia acuta de urina este de obicei trecatoare, dureaza cateva ore, iar daca nu cedeaza, este caz de spitalizare, pentru drenaj vezical prin sondare. (Sonda se lasa cateva zile sau numai cateva ore, daca nu s-a introdus cu dificultate.) Foarte folosite la noi sunt ceaiul de ghimpe si baile de plante la temperatura corpului. La varstnici, adenomul poate coexista cu hipertensiunea arteriala, caz in care prioritatea de tratament o are prostata.
Alte tratamente blande: hipertremia la 42-43ºC prin sonda in rect, termoterapie transuretrala prin microunde, ablatia prostatei prin intepatura, crioablatia, operatia cu laser.
Tratamentul chirurgical devine imperativ cand hemoragia urinara recidiveaza, la fel infectiile, sau cand insuficienta renala instalata este data de prostata. Rezectia ei pe cale endoscopica are “zile frumoase inainte”, pentru ca rezolva debitul urinar 100% si satisface aproximativ 90% din bolnavi. Un simplu tuseu rectal poate descoperi la timp aceasta boala a barbatilor, manevra pe care nici un medic al vremii nu a propus-o Regelui Intregitor al Romanilor, Ferdinand, pentru a-i descoperi adenomul de prostata, cauzator al constipatiei sale, bietul monarh fiind pus sa alerge dimineata, in picioarele goale, pe pardoseala rece a Palatului Cotroceni.
Remedii naturale in tratarea afectiunilor prostatei
Pufulita cu flori mici (Epilobium montana sau angustifolia)
In cazul in care vreti sa o culegeti singuri, o veti gasi in zonele umede si cu multa lumina - la margini de drum, pajisti, liziere de padure. Se foloseste partea aeriana (tulpini, frunze, flori), care se recolteaza din iunie pana in septembrie.
Este o planta din ce in ce mai cunoscuta, datorita efectelor sale exceptionale in tratamentul bolilor prostatei si celor urinare (inclusiv cancerul de prostata si cel al vezicii urinare). Este o planta de vreo 30-40 cm inaltime, cu flori albicioase-rozalii, din care se formeaza un fruct destul de asemanator pufului de papadie, de unde si denumirea de “pufulita”.
Pentru tratarea bolilor prostatei, este foarte eficienta sub forma de ceai preparat astfel: 2 linguri cu varf de pulbere de pufulita (obtinuta din planta uscata, prin macinarea cu rasnita electrica de cafea sau in piua) se lasa la inmuiat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se opareste cu jumatate de litru de apa clocotita (obtinand astfel o infuzie); se lasa la racit infuzia, se filtreaza, dupa care se combina cu maceratul. Va rezulta aproximativ un litru de ceai de pufulita, care se bea pe stomacul gol, in timpul zilei. Este un remediu valoros si in tratarea prostatitei, a adenomului de prostata si chiar in tratamentul cancerului de prostata (mai ales ca adjuvant in tratamentul cu plante anticancerigene puternice: marul-lupului, spanz, napraznic).
Ghimpele (Xanthium spinosum)
Dupa cum o arata si numele, este o planta spinoasa, care creste in regiunile secetoase si insorite, unde poate ajunge la dimensiuni impresionante. Este o planta foarte rezistenta, cu un areal gigantic - din Romania pana in Nordul Africii. In ciuda aspectului sau de buruiana nefolositoare, este cu adevarat un elixir in bolile renale-urinare si in cele ale prostatei. Se poate recolta in tot timpul sezonului cald - din mai pana in septembrie. Se culege partea aeriana.
Este o planta bine studiata la noi in tara si o gasim in mai toate Plafarurile, singura grija fiind aceea ca planta sa nu aiba o vechime mai mare de 2 ani, deoarece atunci, proprietatile sale terapeutice scad simtitor. Se poate prepara sub forma de ceai, dupa reteta data la pufulita cu flori mici sau, mai comod, sub forma de tinctura.
Prepararea tincturii de ghimpe: Intr-un borcan cu filet se pun 100 g de ghimpe (aproximativ 20 de linguri de pulbere obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea), 200 ml (un pahar) de apa si 200 ml de alcool alimentar de 90º. Se lasa totul sa se macereze vreme de 12 zile (timp in care este bine sa se agite recipientul de macerare de 2-3 ori pe zi), apoi se scoate si se filtreaza prin tifon. Tinctura se pastreaza in sticle bine inchise, la loc intunecos si racoros. Se ia cate o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de trei ori pe zi. Dupa aceeasi reteta, se poate obtine si tinctura de pufulita cu flori mici, cele doua alcatuind un tandem redutabil.
Am observat in tratament efectele unei combinatii de tinctura de pufulita si de ghimpe, in parti egale - luata cate doua lingurite, de trei ori pe zi. Rezultatele m-au impresionat. In cele 20 de cazuri studiate, simptomele s-au ameliorat in doar doua saptamani, iar intr-o luna, au disparut. Tratamentele cu plante pentru afectiuni ale prostatei se fac pe durata lunga: 4-6 luni, cu o pauza de 1-2 luni, dupa care se reiau.
Gimnastica invizibila pentru
vindecarea afectiunilor prostatei
In urma cu doi ani, un cititor al publicatiei noastre semnala o forma de tratament pe cat de inedita, pe atat de eficienta pentru vindecarea afectiunilor prostatei - contractia anumitor muschi din zona prostatei, adica un fel de gimnastica invizibila a acestei zone. Acesti muschi “captusesc” locul in care se afla prostata, iar angrenarea lor constienta, prin puterea vointei, genereaza efecte vindecatoare extraordinare, greu explicabile prin teoriile medicale clasice, dar cat se poate de reale. Iata doua exercitii extrem de simple, dar care, facute cu perseverenta, zilnic, vor face ca bolile prostatei sa devina o amintire.
1Contractia sfincterelor anale - se contracta si se relaxeaza succesiv sfincterele anale (inelele musculare care opresc evacuarea intestinului) de mai multe zeci de ori pe zi. Faza de contractie dureaza 10-20 de secunde, iar cea de relaxare 20-40 de secunde. Se fac 100-200 de contractii pe zi - la inceput in serii de 40-50 de contractii o data, apoi se pot face cateva sute la rand.
2Contractia muschiului pubo-coccigian (numit PC in cartile de specialitate) - este un muschi care se intinde in zona dintre anus si penis, invaluind prostata ca o adevarata valva. Cel mai usor putem deveni constienti de el in timpul urinarii, cautand sa intrerupem brusc acest proces; atunci, instinctiv, vom contracta acest muschi. Se fac, de asemenea, 100-200 de contractii pe zi ale acestui muschi extrem de important (“antrenarea” lui are efecte benefice si asupra gonadelor, aparatului reno-urinar si excretor), in serii de 40-50 de contractii o data.
Cu aceste doua exercitii aparent simple au fost rezolvate in doua, trei luni boli avansate ale prostatei si care nu au raspuns la nici o alta forma de tratament. Metoda a fost preluata din medicina taoista chineza, care recomanda aceste exercitii si tinerilor, fiind o metoda excelenta de profilaxie a bolilor prostatei, precum si a unor tulburari sexuale (cum ar fi impotenta, sterilitatea, hiperexcitabilitatea etc.).
Un comentariu:
I always inspired by you, your opinion and attitude, again, appreciate for this nice post.
- Norman
Trimiteți un comentariu